Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Politica de utilizare a cookie-urilor | Protectia datelor cu caracter personal

Inițiative locale

Inaugurare: Pizzeria "Amici per la pizza"
Inaugurare: Pizzeria "Amici per la pizza"
Începând din această săptămână, în Ibănești, în centru (clădirea cu magazinul Profi), s-a deschis pizzeria "Amici per la pizza".

Aluatul elastic este întins rapid și învârtit cu dibăcie în aer, pe mână, înainte de a fi presărate ingredientele pe el. "În felul acesta, împingem aerul din centru spre marginea care se va umfla și, în timpul coacerii, se vor forma niște bule de aer", spune Daniel Gliga, în timp ce pregătește pentru coacere aluatul dospit 36 de ore. Totul se petrece repede, e chestiune de minute. El se ocupă de aluat, apoi îl preia Lavinia, soția lui, pentru sos și ingrediente, iar Daniel revine cu paleta și îl bagă în cuptor. Rapid, într-o ordine precisă, în care fiecare știe exact ce are de făcut.

"Amici per la pizza"

În centrul comunei Ibănești, în clădirea cu magazinul Profi, etajul doi (Ibănești, nr. 606), Daniel și Lavinia Gliga au deschis pizzeria "Amici per la Pizza". După ce au învățat și acumulat experiența în prepararea pizzei în zona Napoli, din Italia, și, apoi, în conducerea unei afaceri proprii în același domeniu, cei doi s-au decis să se întoarcă acasă și aplice rețeta și în Ibănești.

Pe 3 septembrie, de ziua de naștere a lui Daniel, pizzeria "Amici per la pizza" a fost inaugurată. Prima pizza preparată a fost clasica Margherita. „Este cea mai mâncată pizza din Italia, în zona Napoli. 40% dintre pizza, dacă nu mai mult, sunt Margherita. Clasica. Toată lumea o mănâncă”, spune Daniel.

Pentru început, în meniu sunt sortimente de pizza, dar va fi îmbogățit în perioada următoare cu preparate pe bază de paste.

- A consemnat Adina Gruia

GALERIE FOTO: ZIUA INAUGURĂRII

09.05.2021
Service auto (Ibănești Pădure): Viziune și dezvoltare prin accesarea de fonduri europene
Service auto (Ibănești Pădure): Viziune și dezvoltare prin accesarea de fonduri europene
Realizat prin accesarea de fonduri europene, Măsura 6.2, Înființarea de activități neagricole în zone rurale, prin AFIR, service-ul auto din Ibănești Pădure are trei standuri de lucru, funcționează pe parte de mecanică și este dotat cu echipamente moderne.

Echipa este formată din doi mecanici, absolvenți de școală profesională, profil mecanică auto, coordonați de șeful de atelier, Ioan Petra, cu o experiență îndelungată în domeniu. 

Omul din spatele afacerii

Absolventă de Inginerie Economică la Universitatea "Petru Maior" din Tîrgu Mureș, Roxana Ionela Petra (27 de ani) este cea care a stat în spatele întregului proiect. A aflat de linia de finanțare la facultate, participând la un curs de masterat de Managementul Afacerilor, a scris planul de afaceri, a conturat întregul proiect, după care a obținut toate aprobările necesare. În final, după o sesiune ratată (pentru că unele avize au sosit după termenul de predare a proiectului), un prim rezultat de eligibil, dar fără finanțare, în 2018 a fost anunțată că proiectul său primește finanțare. După semnarea contractului de finanțare a primit prima tranșă de bani – 35.000 de euro, urmând ca pe a doua, de 15.000 de euro, să o primească la finalizarea proiectului. În luna mai, a avut loc inaugurarea service-ului auto.

"Nu e loc de jumătăți de măsură"

Odată construit, echipat și apoi având activitate zilnică și angajați calificați, s-a dovedit că service-ul necesită atenție permanentă pe parte de administrare și dezvoltare a afacerii, motiv pentru care Roxana a decis să i se dedice în totalitate. Acest lucru a însemnat să se întoarcă acasă, de pe un post de responsabil de proces de la o companie multinațională din Tîrgu Mureș. "Nu e loc de jumătăți de măsură și nu mă pot ocupa de service doar în timpul liber. Nu pot să mă implic part-time, dacă vreau să fac ceva cu adevărat, trebuie să fiu permanent aici".

De asemenea, are în plan finalizarea lucrării de dizertație pentru un master în "Proiectare și fabricație asistată de calculator" și vara aceasta s-a înscris la facultatea de Inginerie Mecanică. Deși a scris deja în detaliu un proiect cu numeroase aspecte tehnice, a făcut liste de necesar, știe exact ce are în service, simte că este nevoie de o specializare mai serioasă. "Fac lucrul acesta pentru mine, ca să știu mai multe despre domeniul acesta. Nu pot să lucrez fără să știu exact despre ce este vorba, fără o specializare în domeniu. Mă bazez pe tatăl și fratele meu, dar trebuie să știu și eu exact ce presupune", arată Roxana. 

Dotări

Service-ul este echipat cu tester (trei tipuri de testere care acoperă toată gama de producători de mașini), elevator, recuperator de ulei, aparatură pentru vulcanizare (mașina dejantat/ mașina echilibrat), multimetru, presă hidraulică, pistol de impact, mașină de polisat faruri, șubler. 

- A consemnat Adina Gruia

08.12.2020
Culesul afinelor e în toi în Ibănești
Culesul afinelor e în toi în Ibănești
Sezonul afinelor e în toi. În funcție de soiul ales de Mircea Suceava, Horațiu Todoran și Dorin Feier, o parte, mai timpurii, s-au copt deja și au fost culese, pentru altele, perioada de recoltare este chiar acum, iar un soi mai are puțin de așteptat, până la începutul lunii august. 

Când Mircea Suceava și Horațiu Todoran au început cultura de afine, în 2017, terenul pe care acum se văd rândurile de afine era plin de arbuști, aproape se împădurise. L-au curățat, au scos rădăcinile, au băgat buldoexcavatorul și, în cele din urmă, au reușit să îl pregătească pentru cultura de afine. În prezent, cultivă împreună, pe 1,7 hectare, două soiuri de afine, iar producția este de "aproximativ un kilogram jumătate - două kilograme pe plantă", estimează Mircea Suceava. Primăvara aceasta au investit într-o plasă contra grindinei, care anul trecut le-a făcut pagube mari și, cât de cât, mai oprește și graurii care sunt atrași de fructe.

Perioada de cules a afinelor diferă în funcție de soi: o parte din ele, timpurii (deși anul acesta perioada ploioasă le-a cam întârziat), au fost deja culese și au mai rămas puține, iar celelalte sunt încă verzi și fructul trebuie să se mai dezvolte. Dar, printre ele, unele boabe răzlețe au început să prindă culoare. În scurt timp, va veni și sezonul lor.
Contact Horațiu Todoran - 0766366545

Muncă și răbdare

Primii ani sunt anii de dezvoltare a plantelor și a sistemului radicular al acestora, nu se poate vorbi de producție. Treptat, însă, lucrurile se schimbă. Este de mare ajutor și solul cu PH 5,6, afinele având nevoie de un sol acid. Plantele se pun pe biloane, care se acoperă cu folie neagră și fiecare bilon are sistem de irigație.

De asemenea, lucrările la afine au un calendar bine stabilit: în momentul de repaos vegetativ, este obligatorie curățarea (tăierea), pentru a crește producția si calitatea fructelor de afin, sunt câteva perioade clare de tratament, mai este și cositul și, în plus, se dă o luptă constantă împotriva răzătoarelor.

La cules

La Dorin Feier, activitatea este în toi. Afinele, dintr-un soi aflat la mijloc din punct de vedere al perioadei de recoltare, s-au copt și se culeg chiar în aceste zile. Proaspăt cules, bobul este plin de savoare și dulceață și are o aromă răcoritoare. "Păstrăm în congelator, facem dulceață, sirop, dar și compotul de afine este foarte bun", spune Dorina Feier

În afară de tura din această zi, au mai avut de cules în urmă cu o săptămână, iar în câteva zile, se vor coace din nou alte afine. Lădițele se umplu văzând cu ochii. Lucrează cu toții, inclusiv mezina familia, Doriana, care-și umple găletuța colorată, de jucărie. Au și ajutoare: unii culeg, apoi afinele ajung la cântărit, pentru că toate trebuie să aibă o anumită greutate, se pun în lădițe din carton și se încarcă în mașina care le va duce la firma care le colectează. Se lucrează repede și, în câteva zile, o vor lua de la capăt.
Contact Dorin Feier - 0763667396

07.23.2020
Păstrăvaria din Ibănești. O afacere în creștere
Păstrăvaria din Ibănești. O afacere în creștere
Toamna de anul acesta, cu temperaturi plăcute, a fost prielnică păstrăvilor. "Este o toamnă perfectă", spune Ionuț Todoran, proprietarul păstrăvăriei din Ibănești, care are patru bazine de păstrăvi, unul în construcție și alte câteva în plan. Deocamdată lucrează la nivel mic, dar dorește să se extindă și să aibă o producție mult mai mare.

Ionuț Todoran cumpără puiet de păstrăv curcubeu de aproximativ 5 grame bucata, care crește până la o greutate în mod ideal de 250-300 grame, pe care o atinge în zece luni - un an. Puietul băgat în bazin prin august are acum în medie 30 de grame. 

Păstrăvăria necesită prezență continuă așa că în munca lui este ajutat de familie. El se ocupă de cumpărat puiet, sortat, tratamente, dar este nevoie de întreținere zilnică, diferită în funcție de anotimp. "Pe cât este de bun păstrăvul, pe atât este de pretențios", spune acesta. În timpul verii este cald și atunci peștii se îmbolnăvesc cel mai repede, din cauza apei calde și a oxigenului slab din apă, oxigenarea fiind principala problemă. Foarte important, mai ales vara, este numărul de păstrăvi din bazin: dacă ei sunt mulți, aglomerați, când sunt căldurile mari, debitul e mic și au oxigen slab în apă (nivelul de oxigen scade pe Gurghiu și, prin urmare, și în bazinele alimentate cu apa din Gurghiu) atunci nu au ce să respire și pot să moară foarte repede. Este o chestiune de ore. "Trebuie să ai aparat de măsurat oxigenul în apă și dacă vezi că e o problemă și nu ai oxigen, pui aerator, ca să aereze apa, să le facă oxigen.”

Nici toamna, care, alături de primăvara, este sezonul în care peștii cresc bine, nu este lipsită de probleme. "Toamna vin o grămadă de frunze pe apă. Avem un bazin de decantare și acolo sunt grătare care se pot înfunda, iar acelea trebuie desfundate zi și noapte. Trebuie să te trezești noaptea și să le desfunzi că rămâi fără apă și mor peștii. Dacă apa se oprește, într-o oră mor... rămân fără oxigen." 

O afacere în creștere

În bazinele mari încap până la două tone de pește mare, dar când a început afacerea nu le-a umplut, a preferat să o ia mai ușor. "Am teren mult, apa îmi trece prin curte, mi-am zic să încerc, fie ce-o fi, și să bag la început mai puțin, să vedem cum e!", își amintește Ionuț Todoran. A fost perioada în care a obținut avizele necesare, a învățat, a încercat, în care a avut pierderi, dar a continuat. "Au fost momente în care mi-am zis că nu mai fac nimic, că las totul, dar mi-s dragi, ce să fac, așa că am continuat." Prin urmare, a învățat despre tratamente, despre cât este de important să folosească furaj de calitate chiar dacă este mai scump, să nu forțeze creșterea peștilor chiar dacă le ia un an sau mai mult. A încercat să folosească și furaje mai ieftine, dar nu a fost mulțumit de rezultate. Neavând la început cantități mari și cerere existând, s-a întâmplat și să rămână fără pește, dar cu prima producție mai mare, serioasă lucrurile s-au schimbat: oamenilor le-a plăcut, investițiile s-au dovedit avantajoase și acum, pentru că are spațiu suficient, sursă de apă, clienți se gândește să se extindă. 

În acest moment, păstrăvăria este pregătită pentru perioada sărbătorilor de iarnă și Revelion, când așteaptă cea mai mare cerere de păstrăv de peste an și, în același timp, poate să facă față și cererilor zilnice care apar.

11.18.2019
Producători de legume din Ibănești. În vizită la solariile acestora
Producători de legume din Ibănești. În vizită la solariile acestora
Primăvara - răsaduri, apoi ceapă verde, ridichi, spanac, castraveți, ceapă roșie, roșii, ardei, gogoșari și altele. Când ai crede că sezonul e încheiat și producătorii nu mai au ce oferi, ies la iveală murăturile, dulcețurile și zacusca. Întregul an este plin pentru producătorii de legume din Ibănești.

Dana Matei (Ibănești Sat)

Când e vremea culesului, pe tăblița de la poartă oamenii sunt anunțați că pot veni să cumpere. Ei cunosc deja sistemul, se anunța unii pe alții și cererea este mare. Nu trebuie "decât" să fie vreme prielnică agriculturii, dorință și putere de muncă. Anul acesta, fiica cea mare a ieșit în centru, cu ceapă și ridichi în Vinerea Mare și au fost surprinși de cât de mare a fost cererea: "Noi, acasă, nu făceam față să scoatem și să spălăm. Nu mi-au ajuns ceapa și ridichile de Paști! Și solarul ăsta din mijloc a fost plin de ridichi". 

Cu patru solarii și mai multe locuri în care cultivă în aer liber, Dana Matei produce răsaduri, ridichi, spanac, castraveți, roșii, ardei, ardei capia, gogoșari, vinete, ceapă după care începe sezonul produselor conservate: dulceață, zacuscă (de vinete și fasole), murături. "Să ne vedeți cum lucrăm și ne agităm pe aici când facem zacusca. Suntem ca furnicile!". Cererea de zacuscă (făcută la ceaun mare, afară, la foc de lemne) a fost o surpriză, nu se aștepta să aibă o așa mare căutare. 

Eugen Dan (Isticeu - Pe Gropi)

Peste dealurile împădurite, scăldate în lumina după-amiezii, alunecă umbrele difuze ale norilor. În mijlocul lor, într-un colț al nalturii, peisajul a fost modelat de mâna unei familii dedicate agriculturii. "Omul sfințește locul" – este primul lucru care-mi vine în minte când privesc cum  zonele cultivate cu ardei, ceapă, varză, sfeclă, fasole acoperă ca un covor terenul deluros. Pare deopotrivă munca unui agricultor și a unui peisagist.

Seriozitate, muncă multă și dăruire. Calitate. Să câștigi încrederea clientului și să menții standardul ridicat. Să știi să-ți vinzi produsele – acestea sunt lucrurile-cheie, principiile pe care le urmează cu strictețe Eugen Dan, din Isticeu (de pe Gropi). Nu există compromisuri când vine vorba de calitate și niciunul dintre cei patru membrii ai familiei nu fuge de muncă. De altfel, pentru el nici nu poate fi altfel. "Odată ce ai intrat în solarii, nu mai poți să ieși din ele. Și dacă dai dragoste plantelor, îți răspund la fel", spune el. În cele trei solarii și afară, totul este perfect gândit și împărțit, aranjat la linie. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării. “Uite-le ce frumoase sunt. E prea fain ca să nu-ți placă, uite ce liniștit ești! Și când vezi atâta frumusețe ce iese din mâna ta, cum să nu-ți simți sufletul plin de bucurie!” 

Cu castraveții sunt pe piață din aprilie deja și de două săptămâni sunt și cu roșiile. Merge cu ele până în luna octombrie, într-o perioadă în care, spune el, nimeni nu mai are castraveți pe piață. "O plantă înseamnă o producție de aproximativ 8 kilograme de roșii", explică, iar în acest moment, ritmul de coacere nu reușește să facă față cererii mari. De parcursul anului, familia iese la vânzare cu răsaduri, roșii, castraveți, ardei, ardei capia, varză, sfeclă roșie, fasole, cartofi, tot ce se poate pune în cele trei solarii și în afara lui. Apoi vine rândul produselor conservate - zacuscă, murături, dulcețuri. Se lucrează intens, la foc continuu, agricultura fiind afacerea întregii familii și inclusiv cei doi băieți lucrează și ies la vânzare cu produsele. Momentan, a preferat solariile, care dau o producție mare, dar se gândește și la o cultură mare, pe suprafețe de hectare (se gândește la plantație, la cultură de cartofi, varză, ceapă, grâu, sfeclă). "Eu acolo tind, nici nu mă gândesc să mă opresc!"

Rahela Molnar, Ibănești Sat

I-ar fi plăcut să aibă la dispoziție mai mult teren și îi pare rău că trebuie să se rezume la o producție mai redusă. Dar chiar și cu o grădină mai mică și-a amenajat două solarii și oamenii vin să cumpere. În primăvară, au mers foarte bine răsadurile (roșii, țelină, ardei, gogoșari, vinete, conopidă), iar anul acesta cererea de roșii este peste așteptări, de aceea se gândește ca anul viitor să să mărească spațiul dedicat acestora. Soiuri de roșii cultivate: inimă de bou, "frunză de cartof", Dulcea de Făgăraș, Rugantino, Roșii negre, Marissa. Visul ei este să se poată extinde și speră să mai găsească teren să lucreze, pentru a avea solarii așa cum își dorește.

Samuel Todoran, Pietricica

A construit un solar impresionant de 30X16 metri, inspirat de cele văzute în străinătate, un solar tip -“hală”, cu aerisire laterală și un tavan intermediar din folie care poate fi tras pentru perioadele reci în care trebuie să încălzească în solarul.

Oferta este diversă, asemănătoare cu cea a celorlalți producători (roșii, castraveți, fasole, ardei etc) și anul acesta au observant o creștere a cererii de roșii de grădină, care anul trecut nu au mers așa de bine.

CALENDAR AGRICOL PENTRU SOLARII

Am rugat-o pe Dana Matei să pună cap la cap, pe luni, un calendar agricol orientativ, cu ceea ce presupune munca la solar pentru a putea ieși constant pe piață cu produse.

 "- Pe la sfârșitul lui septembrie - începutul lui octombrie, cultura se cam încheie. Mai sunt, se mai coc, dar se coc foarte greu și atunci nu are rost să mai ținem ocupat terenul pentru chiar nimica. 

- La sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie, depinde de timp, de zile, punem arpagicul pentru ceapă verde, ca să ieșim în primăvară, prin aprilie.

- În ianuarie, seamănăm salata și spanacul. Spanacul se poate și din decembrie pentru că rezistă până la -10...-12 grade. Tot în solar, pe la mijlocul lui februarie, semănă ridichile.

- În seră, care este încălzită, de la mijlocul lui februarie, ne apucăm să semănăm la ardei și gogoșari. (Le pune pe fiecare în alveole, pentru cultura proprie, nu pentru vânzare. Pentru vânzare sunt mai scumpe și face la comandă.  Cererea este mai mare pentru cele semănate în strat tot atunci, la mijlocul lui februarie, în solar).

- În martie, semănăm ceapa, pentru răsadul de ceapă roșie, afară. Prindem câteva zile de soare, semănăm, acoperim cu folie, ceapa nu are probleme. Primele recolte le avem deja din aprilie. Cam de prin 10 aprilie ieșim deja cu ceapa, ridichiile, salata, cu spanacul chiar și mai repede. 

- Dacă punem mai repede castraveți, să ieșim cu castraveți de mâncat, deja prin mai ieșim cu ei.

- În iunie, depinde și de timp, acum deja este iulie, ieșim cu roșiile. Urmează ardeii (capia și gogoșarul sunt acum formați, dar mai trebuie să se coacă)."

- Toamna este sezonul conservelor, așa că peste iarnă au murături, zacuscă, zarzavat pentru ciorbe, sirop, dulceață și bulion.

 

07.21.2019
Investiții private non-agricole în Ibănești, cu finanțare obținută prin GAL Prietenia Mureș-Harghita
Investiții private non-agricole în Ibănești, cu finanțare obținută prin GAL Prietenia Mureș-Harghita
Măsurile de finanțare pentru activitățile non-agricole destinate investitorilor privați au reprezentat un real succes pentru Grupul de Acțiune Locală (GAL) Prietenia Mureș-Harghita.

Anul trecut, în Ibănești s-a deschis salonul de înfrumusețare N&G (Ibănești, nr. 229) care oferă servicii de cosmetică și de coafură, o afacere finanțată prin măsura M7/6A - Înființarea sau diversificarea activităților non agricole - prin Grupul de Acțiune Locală Prietenia Mureș-Harghita (proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR, Axa LEADER 2014-2020, Submăsura 19.4). Finanțarea obținută a fost de 50.000 de euro, sprijin nerambursabil, care se acordă în două tranșe: prima tranșă la semnarea deciziei de finanțare (90%) și a doua tranșă ulterior, cu condiția implementării corecte a planului de afaceri. Societatea comercială a primit astfel, în primă tranșă, 45.000 de euro, sumă folosită pentru investiții – amenajarea salonului și dotarea cu echipamente profesionale de ultimă generație. Tranșa de  5.000 de euro va veni după un control minuțios care va urmări cheltuielile și investițiile realizate.

Deși îi interesa de mai mult timp o astfel de finanțare, când au aflat de deschiderea măsurii de finanțare la GAL, Ioan și Nicoleta Suceva au fost neîncrezători din cauza concurenței. Dar s-au hotărât să intre în horă și nu au mai avut încotro. “Dacă te implici și îți pui puțin capul la contribuție, rezolvi totul. Unde nu știi, te informezi. Am aflat de posibilitatea obținerii de finanțare în luna octombrie 2017, în luna noiembrie firma era înființată, am luat legătura cu consultantul financiar și am demarat întocmirea dosarului. Evident, sunt o grămadă de acte care trebuie depuse, dar gradual. Dosarul a fost întocmit, verificat de GAL, s-a dat ok-ul și, în ianuarie, am fost anunțați că proiectul este eligibil. În luna mai s-au virat banii", spune Ioan Suceava, administratorul societății. Un aspect care l-a încântat pe acesta a fost posibilitatea achiziționării libere de produse, un lucru foarte important pentru domeniul lor de activitate, fără obligativitatea de a cumpăra prin licitații sau de la anumite firme sau societăți.

În prezent, salonul de înfrumusețare N&G utilizează doar game de produse profesionale și include în dotarea sa, pe lângă ustensile precum uscătoare și plăci de păr, produse pentru coafură, tratament și îngrijire de la branduri special selecționate, aparatură de dezinfecție pentru prosoape, respectiv instrumentar și un aparat de electrostimulare, o combină cosmetică cu 12 funcții, cască de păr de ultimă oră și un aparat de micropigmentare. Mobilierul este realizat pe comandă, conceput și realizat în funcție de cerințele unui cabinet de cosmetic, la societăți comerciale din zonă, respectiv în Gurghiu și la compania Mobila Dalin.

"Nu am demarat proiectul la risc", subliniază Ioan Suceava. Au venit și clienți noi, dar clientela era deja în mare parte formată, fiind vorba de o clientelă formată în decursul a șase ani de muncă. Investiția adus însă posibilitatea achiziționării unei aparaturi performante și dezvoltarea la nivel de spațiu, servicii și produse. "Ne-am dorit să realizăm un salon care să ofere servicii de cosmetic de înalt profesionalism."

Alte proiecte care au obținut finanțare și care vor fi demarate în decursul acestui an

Prin măsura M7/6A, în Ibănești a mai fost obținută finanțare pentru achiziția de bunuri și echipamente recreaționale (biciclete destinate închirierii - XCO Bikes SRL), valoarea finanțării fiind de 50.000 de euro.

Prin măsura M3/6A, cu valoarea maximă de finanțare per proiect de 100.000 euro și sprijin nerambursabil de 90% (Stimularea mediului de afaceri din spațiul rural prin activități non agricole), s-au obținut finanțări de aprox. 100.000 de euro/ proiect pentru deschiderea unui laborator de tehnică dentară (Quality Dent Expert SRL- pentru dezvoltarea activității) și achiziția de echipamente pentru producția de brichete (diversificarea activității pentru MigaVlad SRL și creșterea competitivității firmei pentru Crismir SRL).

Apelurile de selecție pentru cele două măsuri destinate activităților non-agricole (M3/6A și M7/6A) s-au închis, sumele alocate pe aceste măsuri (500.000 euro, cu o suplimentare ulterioară, pentru măsura M3/6A și 300.000 euro pentru măsura M7/ 6A) fiind epuizate.

01.24.2019
Flori și fluturi - un proiect născut din pasiune pentru frumos
Flori și fluturi - un proiect născut din pasiune pentru frumos
Levente Laszlo își iubește la fel de mult toate florile și toate sunt pentru el la fel de frumoase - și lantana, și solanumul, și pandoreea, și streptocarpusul, feriga, papirusul sau lumbagoul cel cu flori frumoase, "de un albastru plăcut, nu unul agresiv", după cum chiar el spune.

Se oprește la fiecare floare, o miroase și o mângâie cu privirea. Cunoaște numele tuturor. În dreptul unei spectaculoase lantane cu flori roșii și galbene, care mă duce cu gândul la lava incandescentă a vulcanului, zăbovește mai mult, dar se ferește să spună direct că este preferata lui. „Toate sunt frumoase. Poate s-ar supăra florile dacă aș zice că îmi place una mai mult decât altele”, îmi spune în șoaptă.

Levente Laszlo este profesor la Colegiul Silvic din Gurghiu, fiind inginer horticultor cu specializare în peisagistică. Florile sunt marea lui pasiune, o pasiune moștenită din familie, părinții lui fiind, la rândul lor, grădinari. "Toate spațiile verzi din incinta colegiului poartă ceva din amprenta tatălui meu, semn că un grădinar bun, care se pricepe la peisagistică, poate face minuni durabile", zice el. Dragostea pentru grădinărit este împărtășită și de soția lui, Edith, și de cei trei copii, Katinka (16 ani), Gyopar (11 ani) și Zsomb (7 ani), care nu se dau în lături de la a-și ajuta părinții când este nevoie. M-am convins de lucrul acesta când i-am întâlnit, lucrând în echipă completă, în fața Căminului Cultural din Dulcea, îngrijind sau înlocuind florile care se uscau sau erau călcate cu bicicleta - pentru că frumosul tricolor floral care ne împodobește comuna și clădirea primăriei este creația lor.

Casa fluturilor

Una dintre premierele consemnate la ediția din acest an a Festivalului Văii Gurghiului a fost "Casa fluturilor", unde au putut fi admirate 200 de specii de fluturi exotici vii, într-un decor creat din plante tropicale. Este proiectul de suflet al familiei, o premieră nu doar pentru festival, ci și pentru ei, pentru că au avut multe emoții neștiind cum se vor dezvolta fluturii, dacă se vor adapta, vor trăi etc. De fapt, casa fluturilor era o dorință mai veche, dar mereu amânată, până când vocea copiilor a devenit tot mai puternică. Cunoscuții considerau proiectul neobișnuit, o ciudățenie chiar, dar copiii erau entuzismați de idee. "Noi, adulții, trăim după niște cutume  - suntem influențați de ce zice lumea, ce zic vecinii -  dar copiii sunt mai liberi și îmi tot ziceau: Tată, ne-ai promis că faci casa de fluturi! Nu ne-ai făcut-o, când o facem?". În cele din urmă, dorința s-a materializat într-un frumos proiect care a avut multă muncă în spate (crearea spațiului, amenajarea decorului, achiziționarea fluturilor, amplasarea și montarea pe platoul Fâncel, la festival), dar și mulți bani, fiind vorba (și acesta este soar un aspect) de fluturi exotici, vii, care au venit sub formă de coconi, comanda fiind făcută în Marea Britanie. Casa fluturilor este un proiect perfectibil, prezența la Festivalul Văii Gurghiului a reprezentat lansarea lui, Levente Laszlo intenționând să ajungă în viitor și în alte locații.

Florile nu sunt un simplu bun de vânzare

Grădinăritul este frumos, dar nu este o ocupație neapărat ușoară. Dacă nu ar fi fost o pasiune și ar fi fost la mijloc doar criteriile economice, ar fi renunțat la ea. "Pentru noi este o tradiție. Când m-am căsătorit, doream să știu câte flori are soția mea. Pentru că dacă avea multe flori, însemna că îi plac florile. Și am noroc, pentru că are pasiune pentru flori. Dacă nu era pasiune, ci doar ceva strict pe criterii economice, închideam de mult timp. Am umblat la multe târguri consacrate, unde aveam o clientelă destul de bogată pentru că mergeam cu flori frumoase și lucruri deosebite, dar din cauza mobilității am renunțat, La expoziții trebuie să stai 3-4 zile, plătești bani grei pentru spațiu, stai de la 7 dimineața la 10 seara în aceeași locație, trebuie să fii mereu drăguț. Nu e ușor. În prezent, producția noastră de flori merge, în proporție de 60%, la entități publice și, chiar dacă profitul nu este așa de mare, măcar am eliminat transportul și statul acolo", explică Levente Laszlo.

Pasiune la școală

Pentru el, este o mare bucurie să vadă că familia lui are o pasiune și obiective comune, dar este foarte încântat și când, în timpul orelor de practică de la colegiul silvic, vede elevi folosind uneltele cu îndemânare. „Lucrez cu plăcere cu copiii. Mă bucur să văd un elev că lucrează cu o unealtă, o motofoarfecă, mă bucur să văd copii interesați, mă bucur că, din 30 de copii găsesc, să zicem, doi copii care mânuiesc bine uneltele, le simt. Îi vezi așa... ca un profesor de dans, vezi cum prinde unealta în mână și cum mișcă. Imediat îl observi și știi că va avea înclinație spre asta, că o să taie, o să facă un lucru bun, frumos și că o să plece mai bogat de la școală.”

Contact: Casa Fluturilor (Facebook)

09.24.2018
Investiții la "Pensiunea Ovidiu și Paula"
Investiții la "Pensiunea Ovidiu și Paula"
Pensiunea Ovidiu și Paula își va mări în anul 2018 capacitatea de cazare prin adăugarea a șase camere și își va extinde sala mare-restaurant, spune Maria Suceava, administratorul pensiunii. 

La cinci ani de la deschiderea Pensiunii "Ovidiu și Paula", investiție realizată de Maria și Eugen Suceava prin accesarea de fonduri europene în valoare de 400.000 de euro, prin măsura 3.1.3 – Încurajarea activităților turistice, Maria Suceava, administratorul acesteia, anunță mărirea capacității de cazare cu șase noi camere și extinderea sălii-restaurant. Pe lângă acestea, vor fi achiziționate biciclete pentru iubitorii de plimbări în natură pe două roți.

Începuturile

În 2009, când au început lucrările, cei doi porneau pe un drum riscant. "Cei 400.000 de euro nu au acoperit valoarea totală a costurilor, care au atins aproape un milion de euro", spune Maria Suceava. Proiectul era frumos, zona pitorească, în inima naturii, dar costurile erau foarte ridicate, drumul nu fusese încă asfaltat și turismul era un domeniu necunoscut celor doi. 

“Am vrut să facem ceva pe Valea Gurghiului. Pur și simplu, am avut ambiția asta, ne-am zis - hai să facem o pensiune și ne-am pus speranța că va merge.” Pe 9 martie 2013 pensiunea Ovidiu și Paula a fost deschisă.

Calitatea serviciilor și recomandările celor care vizitau pensiunea, inclusiv străini, au fost la început singura formă de promovare. “La început… ca la început, m-am simțit descurajată. Nu cunoșteam domeniul, aveam emoții și doream ca lumea să se simtă bine. Dar când vezi că oamenii pleacă mulțumiți, că te felicită, prinzi curaj să mergi mai departe. Și acum... îmi place”, spune Maria Suceava (foto - sus). Treptat, lucrurile s-au așezat: ea a învățat ce presupune administrarea pensiunii, pe care o conduce acum cu pricepere și exigență, drumul a fost asfaltat, organizarea Festivalului Văii Gurghiului în imediata vecinătate a reprezentat un real ajutor (a avut oaspeți vedete invitate la festival, printre care Ștefan Bănică Jr.) și pensiunea a devenit cunoscută în rândul celor care vizitează zona.

Pensiunea "Ovidiu și Paula" îmbină confortul și funcționalitatea cu spiritul tradițional și specificul local.

"Izvorul de Munte" înfrumusețează și aduce dinamism unui colț din sala restaurant. Picturile au o valoare deosebită pentru Maria Suceava și se regăsesc în toate încăperile pensiunii. 

Pensiunea "Ovidiu și Paula" are, în prezent, nouă camere și două apartamente, reprezentând 26 de locuri de cazare, un restaurant cu capacitate de 110 locuri și o sală de conferințe. Printre facilitățile oferite oaspeților se numără un ciubăr cu apă sărată, saună și jacuzzi, iar doritorii sunt plimbați la stână. De asemenea, organizează mese festive pentru nunți, logodne, botezuri, aniversări și tradiționala "Cină a porcului".

02.01.2018
În vizită la apicultorii din Ibănești
În vizită la apicultorii din Ibănești
Cum au început, cum s-au dezvoltat și ce probleme întâmpină. O lecție consistentă de apicultură de la gospodari din Ibănești - Nelu Moldovan, Niculaie Dan, familia Todoran (Nelu, Claudiu și Ovidiu) și Georgică Chirteș.

Niculaie Dan se gândea de mai mult timp să se apuce de apicultură, iar în 2003, când, în sfârșit, a cumpărat zece stupi, a trimis cinci dintre ei în pastoral, la floarea soarelui, prin prietenul său, Nelu Moldovan. A fost un an atât de bun, încât cu cei cinci stupi și-a acoperit cheltuielile pentru toți zece. Începutul l-a încurajat să meargă mai departe. Chit că nu a avut parte doar de ani îmbelșugați, a continuat, a crescut și acum are 120 de familii de albine. În cei imediat 15 ani, a prins microbul apiculturii și nu ar mai putea renunța la albine. Chiar dacă ar fi nevoit să nu mai facă apicultură la nivelul de acum, câțiva stupi tot ar păstra, doar de dragul de a-i avea pe lângă casă. Tot cu doar câteva familii de albine, primite de la tatăl lui (șase familii), începuse prin 2002 și Nelu Moldovan (o parte din stupi sunt în imaginea de mai sus), care avea însă experiența apiculturii, deoarece a moștenit pasiunea pentru această îndeletnicire de la tatăl său. A mai cumpărat alte zece familii, apoi a completat până la 60. Treptat, a reușit să crească la vreo 130. 

Calendar pastoral
De la jumătatea lunii aprilie și până la sfârșitul lui iulie, pastoralul este programat pentru a atinge cele mai importante perioade de cules: rapiță, salcâm, tei și floarea soarelui. Vâlcea (Drăgășani), zona București (Snagov), Tulcea (Ciucurova) sunt câteva din locurile în care ajunge Nelu Moldovan. Niculaie Dan pleacă împreună cu familia Todoran (tatăl, Nelu Todoran, și cei doi fii, Ovidiu și Claudiu - cu tot cu familii), așa că primăvara cele patru tiruri pleacă în convoi și iau drumul sudului mai călduros.
- începând din 10-15 aprilie: Teleorman și Dolj, pentru rapiță.
- din aprilie - sfârșitul lui mai: salcâm, în trei etape: Dunăre, apoi mai sus, în Gorj (Târgu Cărbunești), Vâlcea, spre Pitești, și dacă timpul este bun, ajung până la Sibiu.
- reîntoarcere acasă - la munte (3 săptămâni – o lună), cu speranța că vor prinde zmeura. 
- din 10-15 iunie - în Tulcea (Babadag), pentru tei.
- din iulie - în Constanța, pentru floarea soarelui.

Înainte de a pleca și pe tot parcursul deplasării, ei păstrează legătura cu oamenii din zonele respective pentru a afla dacă a început sezonul, cum este floarea, daca se fac tratamente pentru culturi etc. „Dacă sunt la rapiță și sunt anunțat că a început salcâmul, plec imediat la salcâm. Este mai scump și mai căutat”, îmi explică Niculaie Dan. Întorși acasă, din august încep pregătirile pentru anul viitor: tratamente antipăduchi, antivarroa, stimularea mătcilor ca să intre cât mai multe albine în iarnă, strâmtorarea și împachetarea pentru iernat.

Apicultură în familie
Claudiu (28 de ani) și Ovidiu (23 de ani) au pășit pe urmele tatălui lor, Nelu Todoran (foto dedesubt), și s-au dedicat apiculturii. Lucrează, pleacă în pastoral și gândesc investițiile împreună. Perseverența, munca în familie, experiența tatălui și receptivitatea băieților nu au întârziat să-și arate rezultatele: au 280 de familii de albine, au achiziționat trei tiruri (2004, 2013 și 2017), pentru fiecare dintre ei, și acum se gândesc la o mărire importantă de capacitate. „Avem 280 de familii de albine și vrem să creștem la 350-400 de familii”, spune Claudiu Todoran. 

Estimările sunt greu de făcut

Apicultura este un sector agricol imprevizibil, cu schimbări care se observă de la an la an, lucru care se reflectă inclusiv în marja foarte extinsă de estimare a producției. Vremea este una dintre variabilele care poate încurca socotelile apicultorilor. Anul acesta, de pildă, salcâmul era înghețat în plin sezon de salcâm, după cum îmi spunea la acea vreme Nelu Moldovan. Pe de altă parte, Georgică Chirteș, cu 98 de familii de albine, spune că a observat tăierea culesului la floarea soarelui, că flori sunt, dar că nu au nectar. Este un aspect intens discutat pe site-urile de specialitate și subiect pentru studii recente. Astfel, specialiștii în domeniu arată că, într-adevăr, la floarea soarelui, importantă pentru că înflorește într-o perioadă în care flora meliferă este mai redusă s-a constatat o diminuare crescândă a secreţiei de nectar.

"Pe lângă condițiile meteo, o posibilă explicație ar fi faptul că în procesul de ameliorare şi creare a hibrizilor de floarea-soarelui s-a acordat o importanţă deosebită însuşirilor productive şi de calitate a hibrizilor obţinuţi, cum ar fi producţia de seminţe la hectar, conţinutul de ulei, raportul favorabil între acizii graşi, procentul de coaje, rezistenţa la boli, dăunători, secetă, frângere etc., secreţia de nectar nefiind un caracter prioritar", explică prof. univ. Petre Iordache, într-un articol publicat pe www.lumeasatului.roDe asemenea, s-a mers pe o tendinţă susţinută de creştere a autofertilităţii hibrizilor de floarea-soarelui şi de promovare a hibrizilor cu grad ridicat de autofertilitate.

Iată de ce în apicultură estimările se fac cu greutate. "Poți face 20, 30, 40 de kilograme de miere/ stup/ an și poți ajunge chiar și la 100 de kilograme. Sau poți să nu faci deloc. N-ai de unde să știi cum va fi anul acela. Anul trecut nu am făcut miere de salcâm, anul ăsta nu am făcut miere de tei", spune Niculaie Dan. Deși înregistrează fluctuații și tendința nu este bruscă, productivitatea este totuși în scădere, spune, la rândul lui, Claudiu Todoran. La fel de importantă ca mierea pe care o iau de la albine, este mierea care le rămâne, fiind luni bune pe an în care acestea nu fac altceva decât să consume. "În medie, dacă o familie produce 30 de kilograme de miere, 10-15 kilograme las pentru albine", explică acesta. Lor li se adaugă turte din miere, un consistent supliment de hrană. 

Mierea bio este la mare căutare

În condițiile în care cererea de miere bio este mare în străinătate și au certificate ecologice, apicultura rămâne totuși rentabilă. Ceea ce nu este ecologic este trecut la miere convențională, dar niciunul dintre ei nu-și dorește această declasare. Asta înseamnă că zonele cu culturi extensive sunt atent alese, culesul este asigurat de flora spontană sau culturi ecologice și de culturi extensive netratate pentru a putea furniza miere bio - curată, nepoluată. 

Probleme frecvente cu care se confruntă apicultorii

Neonicotinoide care, în timp, omoară albinele. Acestea sunt insecticide sistemice cu care se tratează semințele, în cazul cărora substanţa activă este absorbită de către plantă ȋn sucul celular, iar de acolo ajunge ȋn organismul dăunătorilor prin ingestie. Ajung și la albine pe care, treptat, le omoară.

Acarianul varroa care atacă albinele în toate fazele vieții.

Vremea/ condiții meteo neprielnice.  

Tăierea culesului, producție scăzută de nectar. 
  

12.19.2017
Prăjituri, torturi de casă și rețete tradiționale - paradisul iubitorilor de dulce
Prăjituri, torturi de casă și rețete tradiționale - paradisul iubitorilor de dulce
Albiniță, lămâiță, amandine, prăjitură cu vișine, doboș, nuci puțin mai mari decât unghia, piersicuțe rozalii și delicate se lăfăie pe tăvi de diferite forme și mărimi. Mai trebuie ornat doar tortul mirilor.

La nunta la care au ajuns toate aceste bunătăți s-a pus accentul pe latura tradițională, inclusiv la candy bar. Prin urmare, s-au comandat prăjituri de casă, așa cum se făceau pe vremuri. „Nucile și piersicuțele sunt rețete vechi, dar uite că se cer din nou. Pentru o altă nuntă am primit comandă de gogoși, scorușe și plăcintă de mere, cu foi”, spune Laura Farcaș, de la Laboratorul Căsuța Bunicii, din Ibănești Sat.

Pe lângă prăjiturile și torturile de casă preparate după rețete noi și rafinate, care dau un plus de eleganță și gust meselor festive de la aniversări, botezuri, nunți și majorate, Neluțu Gliga, Laura Farcaș și Crina Gliga - cei trei asociați ai laboratorului Căsuța Bunicii - s-au orientat și spre zona tradițională. Aceștia și-au propus să ne reamintească de aromele și ingredientele vechilor prăjiturilor, căutând, păstrând și valorificând rețete tradiționale, dar nu mai puțin gustoase. Așa că plăcintele de mere cu foi, albinița cu dulceață acrișoară de prune și cremă gustoasă de griș cu lapte și unt, amandinele fragede, care ți se topesc în gură sunt aici la loc de cinste.

Mousse-urile, fie sub formă de tort, fie la pahar, fără blat, cu fructe de pădure întregi, sunt cele mai cerute preparate. Dar regele prăjiturilor de casă și, totdată, cel mai costisitor tort este impozantul Doboș: are multe rânduri de foi subțiri și, pentru un tort de 4-5 kilograme, se folosesc 50 de ouă! "Prăjiturile și torturile noastre nu au adaos de arome, totul este făcut aici, în laboratorul nostru. Folosesc unt de cea mai bună calitate, nuci, mere, portocale și ingrediente naturale, nu fac compromisuri când este vorba de calitate. Cremele sunt preparate tot aici, nu folosim creme cumpărate, gata preparate. Amestec în ele bine-bine, cu mâna, nu cu mixerul, uneori și vreo jumătate de oră, la baie de abur", spune Laura Farcaș.

Mousse-uri, torturi Doboș, Tiramisu, Diplomat, Oreo, Kinder cu nucă, Kinder felie de lapte, Snikers, Finetti, Albă ca Zăpada, Petre Roman, Capriciu, iată doar o parte din bunătățile incluse în oferta delicioasă a laboratorului. În perioadele de post se vor putea comanda prăjituri care să fie savurate inclusiv de cei care postesc și au poftă de ceva dulce. Prăjiturile de casă tradiționale vor avea în continuare un loc privilegiat în oferta laboratorului, inclusiv în cofetăria cochetă, care urmează să se deschidă, în aceeași locație cu laboratorul.

Contact pentru comenzi:

Laura Farcaș: 0744.616.344

Crina Gliga: 0757.666.742

12.05.2017
Wild Bliss Organics, sănătate din plante
Wild Bliss Organics, sănătate din plante
Ceaiuri bio din plante medicinale, culese din bogata noastră flora spontană, vor ajunge în magazinele din Statele Unite ale Americii. Îndrăzneața inițiativă le aparține lui Ionel Todoran și Sabin Farcaș.
 

Mireasma plăcută și familiară de coada șoricelului s-a răspândit peste tot, în fiecare dintre încăperile micuței fabrici de procesare a plantelor medicinale de pe Tireu. Dar, după câteva minute petrecute în interior, mireasma plăcută devine un miros puternic care-mi gâdilă nările și simt că va urma o cascadă de strănuturi. Îmi pun imediat masca de protecție pe gură și pe nas, minunându-mă că, până acum, nu am realizat cât de pregnantă este aroma pe care o împrăștie această plantă medicinală, atât de întâlnită.
 
Inițiativă recentă, fabrica de procesare a plantelor medicinale se bazează pe una dintre resursele importante ale locului: plantele medicinale din flora spontană. Calculul celor doi antreprenori a fost următorul: avem floră spontană diversă și valoroasă, prin urmare, dacă plantele sunt culese și procesate corect, “nu doar cu un heirupism ieftin, doar să culegem niște plante, să le întindem la soare și gata!”, se poate obține un ceai organic calitativ, care poate concura cu orice produs de pe piața externă.
 
Floră spontană valoroasă
 
Cei doi s-au orientat exclusiv spre plante din flora spontană, eliminându-le din start pe cele de cultură, deoarece primele sunt mult mai bogate în principii active, element care le conferă efectul terapeutic. “Dacă unei anumite plante îi convenea orice tip de condiții, ar fi crescut peste tot, nu-i așa? Dar dacă preferă zona de deal și de munte, înseamnă că aici are condiții prielnice de dezvoltare – temperatură, sol, altitudine – și poate să ofere tot ce are mai bun, fiind bogată în uleiuri volatile, principii active, taninuri, flavonoide și alte substanțe”, explică Ionel Todoran. De altfel, altitudinea este un ajutor real, unele plante medicinale valoroase preferând altitudinile mai mari. “Măceșul, de pildă, la munte dezvoltă o cantitate de vitamina C de trei ori mai mare decât în regiunea de câmpie”, spune acesta.
 
Dar, pentru ca produsul final, ceaiul de plante medicinale, să fie de cea mai bună calitate, trebuie respectate o serie de norme legate de recoltarea plantelor: doar anumite părți se culeg, într-un anume moment al zilei, fără rouă sau ploaie, seara sau pe vreme însorită, în funcție de specie, Ionel Todoran întocmind un ghid de bune practici de colectare în acest sens. Plantele sunt apoi uscate forțat în uscător la o anumită temperatură și umiditate, parametrii de uscare fiind în permanență controlați cu aparatură de specialitate. Obligatoriu, trec și prin proba de laborator, pentru identificarea speciei după structura celulară, după standardele Pharmacopaea, determinarea umidității finale, după care ajung la mașina de procesat. În prezent, pe stoc este soc, tei, păducel, urzică vie, coada-șoricelului și cimbrișor.
 
Anii premergători
Începerea propriu-zisă a lucrărilor a fost precedată de numeroase studii de piață. S-a identificat cererea de ceaiuri organice pe piața SUA, nișa de piață, posibilități de desfacere, profilul complet al consumatorului și prețul pe care este dispus să-l dea, pentru a veni cu un produs care să răspundă dorințelor și nevoilor acestuia. În total, a durat aproximativ 3 ani. Doar după aceea a demarat etapa de proiectare și construcție a fabricii, a uscătorului, sistemelor ventilație, centrala termică. Totul, de la A la Z, realizat de Ionel Todoran, care s-a documentat inclusiv asupra unui concept de mașină de procesat plante, pe care l-a îmbunătățit, adaptat și, în final, l-a pus în practică.
 
Ceaiurile vor fi vândute din toamna acestui an sub brandul Wild Bliss Organics, de la Carpathian Herbs, o cutie având două pliculețe a câte 25 de grame, într-un lanț de magazine cu produse exclusiv bio din SUA, dar și pe platforma internațională de vânzare online Amazon și pe website-ul Wildblissorganics.

GALERIE FOTO

03.25.2019
Florăria "Boutique L Style"
Florăria "Boutique L Style"
Pasionată de accesorii și decorațiuni, în urmă cu câțiva ani, Laura Todoran a început să confecționeze coliere: accesorii lucrate de mână, după ideile și imaginația ei, modele ample, care se potrivesc unor ținute de ocazie.

Apoi, a realizat coronițe decorative. Au avut succes și lucrul acesta i-a dat curaj. Când s-a decis să-și deschidă florăria s-a gândit că, în acest fel, va putea să ofere clienților lucruri care îi poartă amprenta personală, făcând astfel un lucru care-i place și o reprezintă și, în egală măsură, a luat în calcul faptul că, în Ibănești, deși cererea de buchete și decorațiuni florale este mare (pentru nunți, botezuri, aniversări, serbări școlare), nu exista o florărie.

Din 2014, când a deschis florăria, Laura Todoran a dorit să ofere mai mult decât niște flori, frumos ambalate. Ar fi fost o cale ușoară, pentru că știe ce se cere. "Trandafirii, trandafirii roșii sunt cei mai ceruți și se vând cel mai bine", spune ea. În schimb, încearcă să ofere alternative la ambalarea clasică a buchetelor și promovează decorațiunile florale din materiale textile, pe care le realizează chiar ea. "În loc de un buchet de nuntă pentru mașină sau de mireasă din flori naturale, care se vă ofili, de ce să nu cumperi un buchet pe care-l poți păstra ani de zile drept amintire și poate fi un element original de decorațiune interioară, pe care să-l expui în casă?" 

Prin urmare, la florăria Boutique L Style, pe lângă florile naturale, sunt expuse buchete de mireasă din broșe, flori din material textil așezate în cutii sau ghivece speciale, de cadou, coronițe, decorațiuni care folosesc drept suport cărți vechi, pe care sunt lipite flori și alte mărunțișuri de efect, lumânări festive în diverse tipuri de aranjamente, alături de multe alte decorațiuni și accesorii. 

11.06.2017
Brutăria Bozon
Brutăria Bozon
Brutăria Bozon a fost înființată de frații Gliga Vasile Cristian și Dumitru în 1992, fiind botezată după străbunicul lor, Gliga Bozon. Brutăria are două puncte de lucru: în Dulcea și în Gurghiu.

Din tată-n fiu Luând exemplul tatălui lor, care era brutar, cei doi frați au construit în Dulcea clădirea brutăriei, în Gurghiu au  mai cumpărat una și au început cu pâinea rotundă pe vatră și pâinea bătută de coajă pe vatră. În Dulcea, și-au diversificat oferta cu franzelă și alte produse de panificație. Sortimentele pe vatră se produc la punctul de lucru din Gurghiu, unde au în dotare un cuptor Dampf.

Dintre produsele de panificație ale brutăriei Bozon: 

Pâine (rotundă, bătută de coajă), pâine mare, tip franzelă, franzelă, pâine neagră cu semințe

Colaci pentru pomeni și parastase, cristate, prescuri, colaci cu flori (pentru evenimente festive - de purtat de staroste la nunți, sărbători, Rusalii).

Cozonaci cu rahat sau nuc, cornuri cu ciocolată sau vanilie, împletituri, melci cu nucă și urdoici, pentru care folosesc urdă produsă local, la Mirdatod Ibănești.

Brutăria Bozon: Sat Dulcea, nr.1, Comuna Ibănești

11.06.2017
Apicultură
Apicultură
Apicultura este bine reprezentată în comună, potrivit ultimului recensământ agricol înregistrându-se peste 600 de familii de albine.

Producători

#1 Nelu Moldovan 

Dragostea pentru albine este o moștenire de familie: tatăl lui Nelu Moldovan a îndrăgit albinele și a transmis pasiunea fiului său, care îngrijește cu pricepere peste 130 de familii de albine. Acesta și-a început mica afacere (pe care nu o definește atât drept o afacere, cât, mai mult, ca un hobby) prin anul 2002 cu șase familii, primite de la tatăl său, a mai cumpărat alte zece, apoi a completat până la 60 de familii. În timp, a reușit să crească.

Ultimii ani au fost dificili pentru apicultorii din zonă, în special din cauza frigurilor târzii (cu salcâm înghețat în plin sezon de salcâm, cum s-a întâmplat anul acesta), majoritatea înregistrând pierderi mari de efectiv, în unele cazuri peste jumătate din familii au murit. La ultimul recensământ, de anul acesta, el a numărat  totuși aproximativ 130 de familii de albine (puțin peste 130) cu care umblă prin țară, în funcție de floare și sezon (Vâlcea- Drăgășani, zona București - Snagov, Ciucurova – Tulcea și oriunde știe că sunt condiții prielnice albinelor)

Sortimente produse și puse la vânzare: în special, miere de salcâm, miere polifloră, miere de tei, dar și alte produse apicole.

Contact: Ibănești Sat, nr. 272A/ Telefon: 0747.413.740

11.06.2017
Producători de legume - un model de succes
Producători de legume - un model de succes

"Poți să faci agricultură indiferent de teren. Și în stâncă poți să cultivi dacă știi să lucrezi pământul". Familia Dan are trei solarii de câte 22/ 7 metri, 24/ 7 metri, 20/ 7 metri, plus o suprafață generoasă de teren cultivat, totul având o organizare perfectă.

În ciuda solului nu prea strălucit, a dăunătorilor și condițiile meteo nefavorabile (cu friguri neașteptate, târzii, și chiar îngheț), Eugen și Monica Dan au în fiecare an o recoltă timpurie bogată - roșii, castraveți, ardei, gogoșari, varză, cartofi, ridichi. În luna mai, roșiile sunt deja înflorite. Varza este unul dintre produsele de care familia Dan este foarte mândră și își doresc să-i mărească suprafața alocată. "Aș pune și două-trei hectare doar cu varză", spune Eugen Dan. "N-ați luat varză de la noi, n-ați aflat ce pierdeți!"

Secretele reușitei: răbdare și determinare. Nu există compromisuri când vine vorba de calitate și muncă multă, foarte multă, depusă de toți membrii familiei.

"Odată ce ai intrat, nu mai poți să ieși din solarii. Și dacă dai dragoste plantelor, îți răspund la fel", mai zice Eugen. Așa reușește ca, în fiecare sezon, să aibă ceva de oferit: fie răsaduri, fie legume, fie conserve și este invitat, în mod constant, la târgurile de produse tradiționale din țară.

Contact:

Ibănești, nr. 368/ 0762.625.956, 0762.632.894, Facebook: Solariile lui Dan

03.15.2018