Reportaje

Concursul de orientare turistică, Ibănești, ediția a VII-a
Concursul de orientare turistică, Ibănești, ediția a VII-a
Concursul de orientare turistică, rezultatul parteneriatului dintre Casa de Cultură a Studenților (CCS), Târgu Mureș, și Primăria Ibănești, a ajuns în acest an la ediția cu numărul șapte.

Ceața deasă învăluie pădurea, iar ploaia măruntă și rece nu dă semne că ar vrea să se oprească. Cerul este mohorât. Începutul de zi nu este încurajator pentru organizatorii concursului de orientare turistică de la Fâncel. Măcar nu bate vântul...

"Am pornit cu roua-n picioare/ Ca să cânt un cântec de soare ("Mugur de fluier", Phoenix) 

În casa Ibănești, soba dogorește și se cântă Phoenix la chitară. Marius Cigher, lector la Facultatea de Geografie, Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureș, și președinte al Asociației Speologice "Geoda" nu pleacă nicăieri fără chitară, așa că participanții, după ce li s-a explicat traseul, s-au familiarizat cu hărțile, posturile și procedura de compostare a fișelor, se așază comod, fiecare pe unde poate, ca să-i asculte cântările. Între timp, Sorin Botoș, multiplu campion - național și balcanic - la orientare turistică a plecat să amplaseze posturile și să vadă cum se prezintă terenul. Pregătirile sunt atent supravegheate și coordonate de Simion Gergely, directorul Casei de Cultură a Studenților, Târgu Mureș.

"Să nu vă gândiți că e un lucru foarte complicat, vreau să vă simțiți bine și sperăm că o să fiți pasionați de partea de orientare și că o să participați și de acum încolo la astfel de competiții", le spune Simion Gergely participanților înscriși la două categorii - studenți și juniori (la juniori este vorba de 26 de elevi din clasele V-VIII de la Ibănești și Ibănești Pădure, însoțiți de Florin Pop, profesor de educație fizică la Școala Gimnazială Ibănești).

Andrei Zekany este student în anul șase la Medicină, în Târgu Mureș, și este din Maramureș. Are un tricou albastru pe care scrie "Hai afară", mesaj care reflectă pasiunea lui pentru mișcare și natură. Participă des la crosuri și ca voluntar în organizarea de acțiuni care se desfășoară în natură. "Este vineri și am vrut să mă relaxez. Așa că m-am înscris în concurs și am ajuns în Ibănești". Crede că o să câștige? "Experiență, în mod sigur că da!", îmi răspunde și se îndepărtează strigându-le celor din jur să-și lase telefoanele deoparte. "Sunteți în natură, ce nevoie aveți de ele?"

Se dă startul concursului de orientare turistică 

Sorin Botoș se întoarce de pe traseu, anunță că nu sunt probleme și că posturile sunt vizibile. Mai explică încă o dată, punctual, zona de concurs pe harta de orientare pusă la dispoziție de Primăria Ibănești: porțiunea de creastă și platoul de deasupra (se urcă prin spatele Pensiunii Ovidiu și Paula și se coboară pe partea cealaltă) și cele două trasee - A pentru studenți, traseu de 1.900 metri, cu opt posturi, și B pentru juniori,1.500 metri, cu cinci posturi.

Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești, care mărturisește că este familiarizat cu competițiile de orientare turistică și cu regulile acestora pentru că a participat la astfel de concursuri, și viceprimarul Marius Gliga urează succes tuturor concurenților. Florin Pop încurajează juniorii și se asigură că au înțeles regulile și zona de concurs. Ultimele detalii sunt puse punct și... se dă startul! Concursul este deschis de Maria Matei, din clasa a șaptea, Ibănești Pădure. După un minut pornește concurentul numărul doi, după un alt minut concurentul numărul trei și tot așa. Câștigă cel care obține cel mai bun timp. Cine ratează un post este descalificat. Maria țâșnește ca din pușcă spre primul post.

"Orientarea turistică nu este doar o activitate în natură, este un antrenament foarte bun care dezvoltă capacitatea de a lua decizii imediate - ești doar tu, cu harta, și doar tu poți să iei decizia, în cel mai scurt timp, nu o ia nimeni pentru tine", spune Sorin Botoș. Nu este un simplu exercițiu de alergare și de trecere pe la câteva posturi, este o disciplină care dezvoltă orientarea și simțul de observație, deoarece harta este o reprezentare plană a ceea ce există pe teren. Aceasta conține toate elementele și detaliile de pe teren, fiind redate inclusiv curbele de nivel, concurentului revenindu-i sarcina de a o citi și interpreta cât mai inteligent, de a o transpune în realitate, de a lua imediat decizia corectă în funcțiile de particularitățile terenului, pentru a atinge toate posturile și a nu pierde timp.

Între posturile 3-33 și 4-35 este un post al studenților spre care merg țintă mulți dintre juniori, ignorând indicațiile de pe hartă. Când își descoperă eroarea, unii pierd timp, se întorc din drum la postul anterior spre a relua traseul, alții se orientează mai bine pe hartă, cum este Bogdan Truță, care-și dă seama imediat că nu trebuie să se întoarcă la postul din urmă ca să reia traseul, ci să continue pentru că drumul lui se va intersecta cu următorul post. Totuși îi pare rău – acolo și încă într-un loc a pierdut vreo trei minute. Schimbul de impresii al celor ajunși la sosire este îndelungat și aprins, iar juniorii își fac deja calculele în privința câștigătorului. Între timp, ceața se ridică și vremea se îndreaptă. Printre nori, se vede cerul albastru.

Decernarea premiilor 

Se acordă șase premii: trei premii pentru studenți - Zekany Andrei (I - iată că nu a câștigat doar experiență!), Sângeorzan Rebeca (II), Pânzariu Mădălina (III) și trei pentru juniori - Suceava Andrei (I), Truță Bogdan (II), Chirteș Ovidiu (III). Câștigătorii primesc diplome, medalii și premii constând în articole destinate activităților în aer liber. Tuturor celor prezenți le este înmânată câte o diplomă de participare.

În final, Simion Gergely îi îndeamnă pe studenți să se rupă de internet, de laptopuri și să participe și mai departe la activități care-i ajută să cunoască România, să lege prietenii adevărate (nu doar virtuale) și să se folosească de gratuitățile pe care le au la tren și transportul în comun pentru a descoperi frumusețile țării. La rândul lui, Marius Gliga îi încurajează pe cei mici să ia parte și la următoarele ediții ale competiției, iar pe studenți să ne viziteze zona și cu alte ocazii. "În acest loc se organizează Festivalul Văii Gurghiului, iar casele din jurul nostru sunt case tradiționale, reprezentative pentru fiecare comună de pe Vale. Vă așteptăm și la festival și cu alte ocazii, să descoperiți frumusețea locurilor noastre".

După atâtea emoții și mișcare în aer liber, nu e de mirare că toată lumea are o foame de lup. Ziua se încheie cu o masă caldă, la Căminul Cultural din Ibănești.

 

 

10.29.2017
Câinii campioni. La Canisa Someșan, Ibănești
Câinii campioni. La Canisa Someșan, Ibănești
Cu blana albă, ca a unui urs polar și cu botul și ochii negri perfect conturați, de parcă ar fi desenați cu creionul dermatograf, Boika este o apariție frumoasă și impresionantă. Emană putere, dar în același timp, și multă eleganță.

Chiar dacă la început nu mă simt în largul meu alături de un câine atât de mare, nu-mi ia decât câteva minute să mă conving că este de un calm de-a dreptul "aristocratic" și, încetul cu încetul, mă relaxez. Nu este nervos în prezența mea, deși mă vede pentru prima oară. De fapt, am impresia că mă ignoră, atenția lui se îndreaptă doar spre stăpânul lui. Are  ținuta frumoasă, cu spatele drept, ușor arcuit și coada curbată. Pare pictat. În cele din urmă, își pune laba pe piciorul stăpânului și păstrează poziția secunde bune. Am impresia că face asta intenționat, că știe că îl pozez. „Când mă vede, zâmbește”, îmi spune Tudor Toma Someșan, stăpânul frumosului Boika, un Alabai de un an și două luni, rasă pură, specifică Turkmenistanului și Kazahstanului. "Ciobănescul de Asia Centrală Alabai este supranumit Câinele Domnului pentru că este un câine robust, are constituție puternică, este docil, dar poate fi și periculos, întocmai ca și Domnul, care este puternic, blând, dar și aspru." 

E mândru, îi place să fie în centrul atenției și stă la poze ca o vedetă sau... ca un campion – ceea ce și este. Nu demult s-a întors de la ExpoTurda unde a obținut locul I din 48 de concurenți. Boika este deja triplu campion (de două ori Campion Junior România și o dată internațional) și de trei ori BOB, "Cel mai bun câine al rasei". Dar nici maiestuosul Timur, de 2 ani, nu se lasă mai prejos. De la debutul din iarnă a obținut în mai multe rânduri "Excelent", iar la Expo Turda, la Clasa Deschisă Maturi, a devenit campion al României.

Mezinul Murat, fiul unui mare campion, numit King, are doar 11 luni și e un colos. Vreo 100 de kilograme aproximez. Mă privește întins, cu labele delicat încrucișate în față, după care mă ignoră. În ciuda taliei mari și a constituției solide, nu este un câine greoi. Regăsesc aceeași postură frumoasă, perfecta proporționare, spatele drept, coada arcuită, capul mândru, ridicat și mișcările elegante de la ceilalți. La Turda i-a venit și lui rândul să-și facă debutul, participarea "micuțului " fiind așteptată de cunoscătorii în domeniu. Nu a plecat cu lăbuța goală. A obținut Excelent 3. CAC (Certificat de Aptitudini pentru Campionat) și Excelent 4. CACIB (Certificat Aptitudini pentru Campionat Internațional de Frumusețe). De reținut: "Excelent  nu trebuie acordat decât unui câine care se apropie foarte mult de standardul ideal al rasei, prezentat în condiție perfectă, care dă impresia unui ansamblu armonios și prezintă un temperament echilibrat", este subliniat într-unul din ghidurile elaborate de Federația Chinologică Internațională.

Pasiunea pentru câini este împărtășită de întreaga familie, iar cei doi băieți, Antonio și Andreas, sunt prezenți și participă la competiții, fiind direct implicați în îngrijirea și dresarea câinilor. Este o muncă în echipă care implică toată familia. "În primul rând, este o modalitate să le dau încredere în ei. Apoi, o săptămână sunt cu școala, au preocupările lor, sunt cu lumea, dar în weekend au parte de aer liber, ieșiri, dresaj, pasiune și dragoste pentru câini. Vreau să le ofer o altă lume, o alternativă la cea din timpul săptămânii", spune Tudor Someșan. Când au început să participe la expoziții, au fost luați peste picior de concurență. Dar lucrul acesta i-a motivat. "Uită-te bine la câinele ăsta, va fi un campion!", i-a răspuns celui care-i jignise - pe ei și pe câini. A fost un moment neplăcut, care i-a motivat și i-a unit. "Ce ziceți, băieți, ne punem pe treabă?", și-a întrebat băieții. Și s-au pus pe treabă serios.

Foto: Relaxare, acasă. Andreas și Antonio Someșan împreună cu uriașul Murat (stânga) și Timur (dreapta) 

      

Canisa Someșan (Ciobănesc de Asia Centrală, Canisa Someșan A&A Alabai) este în prezent una dintre cele mai mari din țară. Are 12 ciobănești de Asia Centrală (opt câini sunt în Ibănești, alți 4 în Bistrița), la care se adaugă câțiva Rottweileri. Este înregistrată la Federația Chinologică Internațională din Belgia. La concursuri participă doar de doi ani, dar deja sunt cunoscuți în domeniu și pasionații de chinologie au așteptări mari de la ei când intră în concurs. În curând, vor acoperi și mai multe clase de arbitraj – Baby (3-6 luni), Junior (9-18 luni), Campion (de la 15 luni) și Veteran (de la 8 ani).

GALERIE FOTO (Click pe imagini ca să le măriți)

 

 

10.20.2017
Sărbătoare la fabrica de produse lactate Mirdatod, Ibănești
Sărbătoare la fabrica de produse lactate Mirdatod, Ibănești
Duminică, 15 octombrie, a fost sărbătoarea Mirdatod, zi în care a fost onorată memoria lui Dumitru Todoran, promotorul fabricii, iar angajații s-au aflat la loc de cinste.

Mircea și David Todoran, cei doi frați aflați la conducerea fabricii de produse lactate Mirdatod, își întâmpină duminică după-amiaza invitații la pensiunea-restaurant Tera. Muzica se aude pe fundal, iar cei care vin sunt elegant îndrumați spre mese. Este sărbătoarea Mirdatod, o zi în care angajații cunoscutei fabrici de lactate din Ibănești sunt în centrul atenției.

Evenimentul are o dublă semnificație, iar data acestuia nu este aleasă întâmplător, deoarece în fiecare an, în luna octombrie, în preajma Sfântului Dumitru, firma Mirdatod din Ibănești onorează memoria lui Dumitru Todoran, tatăl lui Mircea și David, cel care a pus bazele fabricii și ale unei afaceri de succes. În același timp, este o ocazie pentru a-și celebra angajații.

„Această fabrică din Ibănești funcționează de 22 de ani. Avem o istorie, am început cu foarte puțin lapte, o afacere de familie. La început am lucrat doar noi - eu, fratele meu, care acum suntem acționari, împreună cu tatăl meu. Doar noi trei, apoi, la scurt timp după înființarea firmei, am avut primul angajat, și apoi au urmat și alții. An de an, lună de lună, am investit și am muncit, am dat tot ce a fost bun pentru această firmă și am ajuns, astăzi, în această familie mare, care are 110 oameni. Sărbătoarea de astăzi are două semnificații: prima este serbarea, în luna octombrie, a firmei Mirdatod, fiind făcută legătura cu ziua de naștere a tatălui nostru, promotorului firmei, iar a doua se leagă de oamenii cu care lucrăm - este o sărbătoare dedicată acestor oameni deosebiți, din această familie mare, numită Mirdatod, este un mod de a ne arăta, an de an, respectul pentru angajații noștri cu care, am demonstrat și vom demonstra, avem planuri de viitor împreună”, spune David Todoran, unul dintre cei doi acționari Mirdatod.

Cred că o să ajungem într-o altă ligă, cu siguranță o să pășim pe o nouă treaptă în industria alimentară”, David Todoran 

Pentru Mirdatod, 2017 a însemnat o mărire de capacitate, continuând, în acest fel, trendul ascendent înregistrat în ultimii ani. De patru ani încoace, putem vorbi  de o mărire anuală de 25-30%, explică David Todoran. „Este o creștere care ne bucură, iar în 2017 suntem mândri de începerea unei noi investiții în Reghin, fosta fabrică de lapte, pentru care am făcut un proiect european. Cred că o să ajungem într-o altă ligă, cu siguranță o să pășim pe altă treaptă în industria alimentară, mărind mult capacitatea, chiar triplând-o pe cea de la Ibănești”, mai spune acesta.

Printre produsele obținute la Mirdatod (sortimente de cașcaval, brânză de burduf, urdă, mozarella, brânză de vaci, caș dulce, smântână, unt) se numără și Telemeaua de Ibănești, oficial recunoscută ca produs tradițional românesc, în Uniunea Europeană, prin Denumire de Origine Protejată (DOP).

10.16.2017
1 Octombrie 2017: am sărbătorit persoanele de vârsta a treia din Ibănești
1 Octombrie 2017: am sărbătorit persoanele de vârsta a treia din Ibănești
Todoran Floarea este o femeie mărunțică și sfătoasă, Todoran Vasile Dumitru este bărbat voinic, cu un cap mai înalt decât soția lui, cu față veselă și voce puternică. 

Amândoi sunt îmbrăcați în costum popular, iar dânsa poartă șorțul pe care l-a avut când a fost mireasă. Astăzi, la spectacolul de la Căminul Cultural din Ibănești Pădure, au cântat pe scenă, cu ansamblul folcloric Ibășteana, și acum au parte de o mică surpriză din partea colegilor din ansamblu. Asta pentru că cei doi au împlinit, în luna iulie, 50 de ani de căsătorie și s-au numărat printre premiații zilei de 1 octombrie 2017, fiind unul dintre cuplurile de aur ale comunei.

Todoran Floarea: "Ne-am căsătorit pe 9 iulie 1967, dată la care am avut cununia civilă, iar pe 16 iulie a fost căsătoria religioasă. Am fost îmbrăcată tot cu șorțul ăsta, doar cămașa a fost alta. Noi am avut nunta pe tradiția de atunci: am fost logodiți, am fost miri (cum se zicea pe-atunci) și am fost mireasă cu colac."

Cum au fost cei 50 de ani?

Todoran Floarea: "Știți cum? Ca o barcă pe ocean. Se leagănă-n stânga, se leagănă-n dreapta. Dacă știi să ții echilibrul, merge înainte. Numai zile frumoase, numai duminici nu sunt, sunt și zile de marți, de vineri, dar... trec. Contează încrederea unul în altul, fidelitatea și credința în Dumnezeu."

Ce sfaturi ați da tinerilor, celor aflați la început de drum?

Todoran Floarea: "Să se ierte unul pe altul și să nu aprindă foc mare-mare din nimica, dacă seara se ceartă, să nu doarmă în paturi diferite niciodată. Că măcar, tot acolo e. Mânia de seara să n-o lase pe dimineața. Seara se ceartă, seara să se împace, că nu se știe niciodată dacă mai apucăm dimineața."

***

1 Octombrie 2017, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, a fost sărbătorită în comuna noastră printr-un spectacol în care s-au împletit cântul și dansul tradițional, organizat de Primăria Comunei Ibănești și Consiliul Local Ibănești, desfășurat la Căminul Cultural Ibănești Pădure. În cadrul evenimentului, cuplurile "de aur" ale comunei, care au împlinit anul acesta 50 de ani de căsătorie, au fost premiate de primarul comunei, Dan Vasile Dumitru, fostul deputat Vasile Gliga și senatorul Horea Soporan. Premiile au constat în flori, diplome, un cadou și suma de 200 de lei. 

Cele 13 cupluri premiate au fost: Todoran Ioan și Sabina Maria, Todoran Florean și Rafila, Feier Ioan și Maria, Gliga Leonte și Maria, Dan Pantelimon și Floarea, Todoran Vasile Dumitru și Floarea, Frandeș Traian și Ana, Dan Teodor și Maria, Gliga Eugen și Floarea, Gliga Petru și Elena, Dan Vasile și Maria, Dan Vasile și Elena, Todoran Vasile și Elena. 

"Cei care urcă astăzi pe scenă sunt cele mai bune exemple de urmat pentru noi toți - care respectăm și punem în valoare, așa cum și Statul și Biserica o fac - familia tradițională românească", a spus primarul comunei. "Datoria noastră, a celor care suntem implicați în destinele Văii și destinele țării e să facem bucurii. Să nu fie nicio clipă în care să nu fie bucurii, pentru că asta ne alimentează și ne face să trăim cu speranță. Multă sănătate, și în fiecare an să ne întâlnim la asemenea evenimente, și de ce nu, la Festivalul Văii Gurghiului, și la alte evenimente, oriunde putem să arătăm ceea ce este mai bun printre noi. Să aveți pace, înțelegere, în familie, în sat și toată valea să fie unită!", a spus, la rândul lui, Vasile Gliga.

Pe scena Căminului Cultural Ibănești Pădure au urcat artiștii Ionela Moruțan, Angel Avram, Florina Oprea, Denisa Gliga, Maria Neag, Andrei Romanică, Fărcaș Cristina, Grupul Folcloric Ibășteana, Ansamblul Ibășteana și Ansamblul Doina Mureșului. În cadrul spectacolului a fost organizată o tombolă, în care au fost acordate 115 premii, iar persoanele care au împlinit 60 de ani au primit câte un bon valoric de 17 lei pentru a cumpăra preparatele oferite la locul desfășurării evenimentului.

Todoran Vasile Dumitru și Todoran Floarea

05.08.2018
Prima zi de școală
Prima zi de școală
În această dimineață, glasurile copiilor au însuflețit din nou școlile din Ibănești. Emoțiile au fost mari, de toate părțile - copii, părinți și cadre didactice.

Fie că și-au regăsit educatoarele, învățătoarele, profesorii și colegii, fie că trec în clasa pregătitoare și se despart de doamnele educatoare, fie în clasa a V-a, și fac cunoștință cu noii profesori, ori în clasa a VIII-a, și au în față un an dificil, copiii au pășit emoționați pragul școlii, după vacanța de trei luni. Anul școlar 2017-2018 însumează 35 de săptămâni de cursuri și durează până pe 15 iunie 2018 (clasa a VIII-a încheie anul pe 8 iunie, având 34 de săptămâni de cursuri).

"Mi-a fost așa dor de copii, nici n-am apucat să-i îmbrățișez pe toți", a spus Mariana Gliga, profesor pentru învățământ primar, clasa a treia, de la Școala Gimnazială Ibănești Pădure, ciclul primar (Isticeu), la finalul primei zile de școală. "A fost o zi plină de emoții", a mărturisit, la rândul ei, Mădălina Feier, profesor pentru învățământ primar, clasa pregătitoare din Isticeu (n.r anul școlar 2017-2018 înseamnă un început important atât pentru elevii clasei pregătitoare de aici, cât și pentru tânăra lor învățătoare, Mădălina Feier, aflată în primul an învățământ). Deocamdată, suntem la început, trebuie să ne cunoaștem, să ne împrietenim. Dar sunt sigură că vom avea rezultate foarte bune și sunt fericită că părinții au fost drăguți, încântați și deschiși la propunerile mele. Le-am spus că vreau să avem o comunicare bună și  că trebuie să avem o relație bazată pe încredere", a mai spus Mădălina Feier. Cum a fost prima zi de școală pentru părinți? "Am avut emoții la fel de mari ca Dragoș, băiatul meu. Mă simt de parcă am trecut, odată cu el, în clasa pregătitoare", spune Florina Gliga, (și, ca o încurajare pentru Mădălina Feier, Dragoș - care este în clasa ei -, i-a spus mamei lui: "Eu vreau să treacă odată ziua asta, să vină ziua de mâine, ca să ajung la școală, să scriu și să o văd pe doamna învățătoare!").

"Fiecare bucurie și fiecare notă bună a copiilor dumneavoastră și a elevilor noștri, este o bucurie a noastră, personală. Așa cum știu și colegii mei, în fiecare zi, în cancelarie, ne bucurăm împreună de reușitele elevilor noștri, suferim împreună pentru eșecurile unora și ne dorim să vedem ce este de făcut pentru a le elimina. Un an școlar cât mai bun, dragi elevi, și, când ne vom întâlni la sfârșitul anului, să primiți toți rezultatele muncii voastre exprimate prin diplome, premii și, bineînțeles, prin satisfacția și bucuria părinților și a noastră!", le-a urat tuturor elevilor din comună, Ingrid Dan, director Școala Gimnazială Ibănești, la festivitatea de deschidere a anului școlar, de la școala din Ibănești Sat.

Modernizări la școlile din Dulcea și Ibănești Sat

Școlile din Dulcea și Ibănești i-au întâmpinat pe copii cu o serie de îmbunătățiri: acoperișul școlii din Dulcea a fost schimbat în totalitate, iar la școala din Ibănești Sat s-au făcut lucrări ample de modernizare, redimensionare și izolare. "Începem anul într-o școală comparabilă cu cele mai bune și mai moderne școli din mediul urban, de oriunde din țara asta. Interiorul s-a schimbat mult și suntem mândri că avem o asemenea școală. Ne străduim, totodată, să punem la dispoziție și o bază materială modernă", a subliniat directoarea Școlii Gimnaziale Ibănești.

“Primăria și Consiliul Local se preocupă de baza materială a școlilor, ca ele să funcționeze în condiții optime. În acest an, am reușit să finalizăm lucrările  la școala în care ne aflăm (Ibănești Sat), majoritatea dintre voi cunosc acest lucru, interiorul a fost schimbat în totalitate, a fost redimensionat, modernizat, aripa nouă a clădirii a fost izolată termic. Sperăm să reușim să izolăm și să vopsim și cealaltă parte a clădirii. La Dulcea, s-a schimbat în totalitate acoperișul școlii. Pe viitor, Primăria și Consiliul Local au în proiect extinderea canalizării în comună, prin care se facilitează și racordarea școlilor din Ibănești și Ibănești Pădure la canalizare, pentru că în prezent nu este posibil acest lucru. În numele Primăriei și al Consiliului Local, vreau să vă asigur, pe viitor, de o bună funcționare a școlilor - atât cât bugetul nostru local ne va permite", a subliniat primarul Dan Vasile Dumitru, care a participat la festivitatea de deschidere a anului școlar, la școala din Ibănești Sat. "Vă doresc un an școlar bun, cu rezultate bune pentru toți elevii și profesorii!”

10.30.2017
Ziua 1. Charter of European Rural Communities, Ibănești 2017. Sosirea și întâmpinarea invitaților
Ziua 1. Charter of European Rural Communities, Ibănești 2017. Sosirea și întâmpinarea invitaților
Căminul Cultural din Ibănești Sat a fost locul în care au fost întâmpinate delegațiile venite în cadrul întâlnirii de tineret a Cartei Europene a Localităților Rurale.

Voluntarii și delegația Ibăneștiului, sub coordonarea primarului comunei, Dan Vasile Dumitru, și a doamnei director a Școlii Gimnaziale Ibănești, Ingrid Dan, au pus la punct ultimele detalii. Ei au amenajat căminul pentru a-și primi cu căldură invitații și pentru a fi pregătit pentru cele două workshopuri care sunt programate aici. Primele două delegații sosite au fost cele din Danemarca și Luxemburg. Au urmat Austria, Letonia, Ungaria, Croația, Lituania și Maltași delegația Slovaciei (mai multe detalii și imagini găsiți AICI).

05.08.2018
Charter of European Rural Communities, Ibănești 2017
Charter of European Rural Communities, Ibănești 2017
Au rămas mai puțin de 24 de ore până la venirea oaspeților din Malta, Ungaria, Slovacia, Austria, Luxemburg, Danemarca, Letonia, Lituania și Croația, care se vor afla în Ibănești în perioada 24-27 august, într-o întâlnire de tineret din cadrul Charter of European Rural Communities (Carta Europeană a Comunităților Rurale).

Ultimele detalii au fost puse la punct: datele au fost centralizate, s-au stabilit ultimele detalii din programul familiilor gazdă, programul participanților, participanți confirmați, delegația și voluntarii din Ibănești, atribuțiile acestora, s-au verificat ecusoanele, tricourille și cadourile care vor fi oferite.

În întâlnirea cu cele nouă familii din Ibănești care vor primi delegațiile participante, acestea au primit detaliile de ultimă oră și li s-a explicat programul, în detaliu. De asemenea, s-a stabilit transportul atât de la/ către aeroporturile din Cluj și Sibiu, cât și intern, la acțiunile din Ibănești.

Primarul Dan Vasile Dumitru vorbește despre cum își va întâmpina Ibăneștiul oaspeții.

Mai multe detalii despre pregătirile desfășurate găsiți aici: Au rămas mai puțin de 24 de ore până la întâlnirea din Ibănești a Cartei Comunităților Rurale Europene

 

 

 

 

04.11.2018
"O lună în bibliotecă" - un program dedicat copiilor
"O lună în bibliotecă" - un program dedicat copiilor
Programul "O lună în bibliotecă", derulat de Biblioteca Ibănești,  a început cu dreptul: în a treia zi de derulare, numărul participanților a ajuns deja la 26.

Fetițele cos de zor pe etamină, sub îndrumarea Nicoletei Man, coordonatoarea proiectului, și a Elenei Matei. Unele se descurcă, altele strică, cer ajutor, schimbă impresii despre micile lor creații sau se chinuie să bage firul în ac. Colțul băieților este mai gălăgios. Meșteșugul lor nu necesită atâta migală și ramele foto, împodobite cu fire în diverse culori, avansează mai repede. În timp ce fetele nu se îndură să lase pânza din mână (cele care au deprins mai greu tainele surfilatului promit să continue acasă), băieții încep să se învârtă prin bibliotecă și-și aleg câteva cărți pe care le răsfoiesc și comentează împreună. 

"Astăzi a fost o zi mai grea", spune Nicoleta Man, coordonatoarea proiectului, "pentru că a trebuit să acordăm atenție fiecărei fetițe, să le învățăm individual pașii de cusut și să le ajutăm. Băieții, în schimb, își pot duce acasă propria ramă foto finalizată".

Atmosfera e frumoasă și specială. Biblioteca are viață, este plină de copii care au ocazia să descopere că aceasta este un spațiu prietenos, în care se pot simți bine. Ți-e mai mare dragul să-i vezi alegând, citind și răsfoind cărți.

 Și iată cum, timp de două ore, se distrează, socializează, se împrietenesc cu cărțile, desfășoară diverse activități creative, în spațiul primitor al bibliotecii. În final, vizionează un desen animat după basmul "Hainele cele noi ale împăratului", de Hans Christian Andersen.

Programul continuă toată luna august, de luni până vineri, între orele 14.00-16.00!

04.12.2018
Ibănești, la întâlnirea anuală a Charter of European Rural Communities, din Kannus, Finlanda
Ibănești, la întâlnirea anuală a Charter of European Rural Communities, din Kannus, Finlanda

Ibănești a participat cu o delegație formată din opt membri la întâlnirea anuală a Charter of European Rural Communities, care a avut loc în localitatea Kannus (Finlanda) și a adunat reprezentanți din 25 de țări UE.

Din partea Ibăneștiului au luat parte: Maria Suceava, Ingrid Dan, Alina Petra, Corina Gliga, Elisabeta Man, Alin Todoran, Sebastian Farcaș și Ionel Todoran. Activitățile și discuțiile, gândite și purtate separat pentru delegațiile de tineri și de adulți, au avut ca teme centrale toleranța și solidaritatea.

Ca de fiecare dată, sub motto-ul "People Meet People" (Oameni întâlnesc oameni), activitățile derulate au avut scopul de a strânge relațiile între delegațiile participante, formarea unui nucleu de comunități legate printr-o prietenie trainică, realizarea de schimburi de experiență, în spiritul solidarității și al multiculturalității - de la ceremonia religioasă, defilarea tuturor delegațiilor participante și imnul Uniunii Europene, la cazarea oaspeților la familii din Kannus, la activitățile sportive în care au fost angrenați tinerii, workshopurile și discuțiile derulate. A fost un impresionant efort de organizare care a vizat activități, cazare, program, transport, toate acestea fiind gândite pentru delegații din 25 de țări (prin urmare, un număr mare de participanți).

- Vă invităm să citiți mai multe în articolul Întâlnirea din Kannus (Finlanda) 

05.08.2018
Ibănești, 2017: identitate locală și globalizare
Ibănești, 2017: identitate locală și globalizare
Dedesubtul perdelelor de ceață care învăluie coroana împădurită a dealurilor înalte, o turmă de oi paște în tihnă. Case răzlețe urcă pe văile ce taie dealurile până hăt-departe, tocmai unde începe pădurea.

Prin aceste locuri, căprioarele fac salturi lungi prin grădini și vulpea se furișează prin ogrăzi. De sărbători și la evenimente speciale, oamenii se mai îmbracă încă în costume tradiționale, iar când se ține un obicei, cum ar fi Rusaliile și ieșirea în țarină, ai impresia că ai devenit un personaj dintr-o pictură renascentistă a flamandului Pieter Brugel cel Bătrân (supranumit "Brugel al Țăranilor"), pentru care lumea satului și țăranii erau principala sursă de inspirație. 

E frumos, atemporal și bucolic locul descris. Este chiar comuna noastră - liniștită, înconjurată de natură, cu oameni care țin la tradiții. Dar cu toată frumusețea și liniștea pe care o emană, Ibănești nu este un colț rupt de realitate. Este un loc supus, ca multe altele, influențelor exterioare și schimbărilor și, pe măsură ce acestea sunt tot mai multe și presiunea lor tot mai intensă, devine din ce în ce mai dificil să mergem înainte și, în același timp, să păstrăm elementele care ne definesc. Prin urmare, poate globalizarea, realitatea secolului XXI, să meargă mână-n mână cu identitatea și inițiativele locale - aceasta este întrebarea și, de ce nu, provocarea.

De la "Drumul Mătăsii" la globalizarea secolului XXI

Una dintre definițiile date globalizării ar fi că reprezintă ansamblul fenomenelor ce apar ca urmare a deschiderii economiilor spre mărfuri și capitaluri străine. De aici, avem ca efect principal creșterea interdependenței economice a țărilor din întreaga lume. Alte efecte: modificări în toate domeniile vieții, inclusiv politic, social, cultural, tehnologic. 

Realitate a secolului XXI, globalizarea nu e deloc nouă. De mii de ani, oamenii cumpără și apoi vând marfa în țări îndepărtate pentru a obține profit. Un exemplu este Drumul Mătăsii care a legat China și Europa, un model de comerț internațional care a dus și la schimburi culturale, putând fi considerat o formă incipientă de globalizare. În prezent însă internetul, rețelele de socializare, altfel spus, rapiditatea cu care se transmit informațiile, au intensificat acest fenomen, l-au impus la scară mondială, influențând comunitățile de peste tot, fie că e vorba de mediu urban, fie rural.

Oponenții globalizării, care nu sunt puțini, spun că aceasta reprezină o uniformizare, o amenințare pentru diversitatea culturală, globalizarea fiind responsabilă pentru distrugerea limbilor, a economiilor și tradițiilor locale. Prin urmare, pot face față acestui tăvălug uniformizator identitatea, tradițiile, obiceiurile, inițiative locale?

Pentru asta avem nevoie de o comunitate matură, cu istorie și cu identitate bine conturată care să poată primi influențele exterioare, indispensabile dezvoltării, fără a renunța la elementele care o definesc, să păstrăm echilbrul între ceea ce adoptăm, pe de o parte, și ceea ce avem deja, pe de altă parte, să fim selectivi în alegerile pe care le facem, să ne ghidăm după o busolă a valorilor. În caz contrar, pericolul este să rămânem vulnerabili în fața schimbărilor și noutăților care ne asaltează (nu toate bune, nu toate de calitate), să renunțăm la repere "demodate", "depășite" (dar corecte și valabile) pentru a înghiți pe nemestecate ceea ce ni se servește pe tavă.

Ibănești 2017: Portret în 5 puncte

Natură diversă, respect pentru tradiții și obiceiuri, inițiative locale și culturale, deschidere spre alte țări europene - sunt cinci aspecte care ne definesc comuna și pe care le voi trece în continuare în revistă. Nu sunt noutăți, le știm cu toții, le vedem, participăm la ele, dar tocmai pentru că ne-am obișnuit cu ele, uităm să le prețuim la adevărata valoare. Până la urmă, este absolut normal ca atunci când trăiești într-un loc frumos să te obișnuiești cu acesta într-atât încât nu-i mai observi frumusețea. Dar, într-o perioadă în care în unele părți ale lumii identitatea locală a devenit atât de fragilă, este bine să ne întoarcem din când în când la aceste lucruri, să privim cu îngăduință, nu critic, în jur și în noi, spre lucrurile valoroase, care ne definesc. 

Natură generoasă

Diversitatea reliefului (munți, dealuri, lunci și platouri) și diferențele mari de altitudine - de la 370 de metri, la confluența Gurghiului cu Mureșul, la Reghin, urci la 1.200 de metri altitudine, la poalele culmii Cristigiu, de unde izvorăște Gurghiul, și la 1.777 de metri, la Vârful Saca, cel mai înalt punct al zonei - au modelat un ținut al contrastelor. Palierele diferite de altitudine oferă condiții de viață pentru multe specii de animale și o vegetație diversă, cu etajare în funcție de altitudine. În limitele comunei sunt cuprinse masivele Fâncel (1.684m), Bătrâna (1.634m), Tătarca (1.688m) şi Vârful Saca (1.777m).

Tradiții și obiceiuri

Ieșirea în țarină de Rusalii și alte sărbători, evenimentele și serbările sunt de fiecare dată ocazii de a purta costumele tradiționale și de a respecta vechi obiceiuri. Ansamblul "Ibășteana" duce cu mândrie prin țară numele de Ibănești și jocurile locului, precum "Brâul fetelor", "Bărbuncul", "Fecioreasca", "Bătrâneasca". Ansamblul vocal "Astea-s Ibăștencele", fondat în 2016, are deja un bogat repertoriu, inclusiv o șezătoare, și este invitat la evenimente cu specific tradițional. 

Se întâmplă deseori ca termenul tradițional să fie considerat antonim pentru evoluție, sinonim cu "trecut", cu ceea ce este demodat, nu se mai poartă, nu mai este valabil, ceva frumos, poate chiar exotic pentru unii, demn de admirat și fotografiat, ceva ce te duce cu gândul la un pitoresc muzeu al satului și... cam atât. Dar tradițiile și obiceiurile sunt vii, ele reprezintă o sursă de cunoștințe și de experiențe la care ne putem raporta oricând, sunt un valoros bagaj de norme și informații, care au fost respectate, aplicate de-a lungul timpului și, prin urmare, testate și validate de generațiile anterioare. Reprezintă experiențe care ne sunt transmise de cei de dinaintea noastră și de care ne putem folosi. “Trăim într-o lume nesigură, în care totul se măsoară în bani. Am vrut să demonstrez că atunci când nu mai ai nimic, poți să te bazezi pe acest miracol care merită protejat: lumea satului românesc“, mi-a spus irlandezul Peter Hurley, explicându-mi scopul călătoriei de 650 km pe care o făcut-o în iarna lui 2012, pe jos, fără niciun ban în buzunar, de la Săpânța la București. Lucrurile se schimbă mereu, ritmul apariției invențiilor este amețitor, se impun noi tehnologii, banii sunt pentru mulți măsura bunăstării și a fericirii și, tocmai de aceea, tradițiile devin și mai importante. Ele vin ca un element de stabilitate, cultivă un sentiment de apartenență și de siguranță. Mesajul lor poate fi sintetizat într-un singur cuvânt: "Amintește-ți!" - crește, dezvoltă-te, dar nu uita cine ești, de unde te tragi, ce bagaj de informații/ experiențe/ practici ai, nu căuta să te descotorosești rapid de ele, ci folosește-te de ele cu înțelepciune.

Inițiativele locale

Sunt semnul că o comunitate este vie, că în interiorul ei există efervescență, că se dezvoltă, că nu este doar un punct de plecare spre oraș ci, dimpotrivă, că este un teren fertil pentru proiecte de dezvoltare. În Ibănești avem fabrica Mirdatod și numeroasele ei sortimente de brânză, inclusiv "Telemeaua de Ibănești". Fiind un produs 100% local - materiile prime provin numai din această arie geografică (lapte din Ibănești, Hodac, Gurghiu), iar producerea, procesarea și prepararea au loc aici, “Telemeaua de Ibănești” a obținut pe data de 13 martie 2016, recunoașterea în Uniunea Europeană ca produs tradițional românesc, cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Mai sunt  inițiativa curajoasă a profesorului Dumitru Matei cu berea nefiltrată Lăpușna, bere blondă și mai nou, sortiment de bere roșie, cu mai multe tipuri de maț caramelizat, pensiunea "Ovidiu și Paula", un reper în materie de cazare pe Valea Gurghiului, dar și apicultori, producători de legume, flori, brutăria Bozon, Florăria "Boutique L Style", Cofetăria Rodis Cake etc (treptat, vor fi prezentate în secțiunea Inițiative Locale). 

Inițiative culturale 

Cele trei cămine culturale, sala de manifestări din Isticeu, biblioteca găzduiesc evenimente, spectacole, serbări ale elevilor și manifestări culturale. Sfârșitul de an școlar a fost pentru elevii grădiniței și din clasele 1-3 de la Isticeu prilej de a purta costume tradiționale, de a cânta, de a aduce în fața publicului strigături și obiceiuri. La  căminul cultural din Ibănești Sat au avut recent loc două lansări de carte, "Vis creț pe Gurghiu", de Carmen-Ioana Frandeș și "De la lume adunate", de Mihai Teodor Nașca. Tot aici funcționează un muzeu cu exponate  tradiționale -  cămăși, costume, obiecte vechi de uz casnic, piese de mobilier, inclusiv un costum tradițional cu o vechime de peste 150 de ani. 

Deschidere europeană 

Charter of European Rural Communities este o organizație europeană cu 28 de membri – câte o localitate rurală din fiecare țară UE, fondată în 1989, la inițiativa comunei Cisse (Franța). România face parte din aceasta din anul 2007, fiind reprezentată de atunci de comuna noastră. Sub sloganul „Oameni întâlnesc oameni” („People Meet People”), în cadrul acesteia se organizează întâlniri al căror scop este stimularea cooperării, a schimbului de experiență, cunoașterea modului de viață din comunități din alte țări. Întâlnirile, care au ca subiecte de discuție teme de actualitate, se organizează „acasă” la fiecare dintre cei 28 de membri. Mai amintesc stâna "europeană" din Poiana Obârșii, una dintre cele șase locații din România în care au fost construite stâne la standarde europene, în cadrul proiectului "Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă", finanțat de către guvernul Elveției. S-au avut în vedere: maxima igienă alimentară, confortul animalelor, refacerea covorului ierbos, independență energetică, cursuri de formare profesională, precum și valorificarea produsului final printr-un brand - "De La Munte". 

Toate aceste elemente ne direcționează spre răspunsul la întrebarea de început - da, putem să ne păstrăm identitatea, tradițiile și să fim, în același timp, conectați la realitățile secolului nostru. Nu sunt vorbe-n vânt, noi avem deja ceva ce alții fie nu au (de aceea caută să-și inventeze sărbători, tradiții sau simboluri), fie au pierdut - pe Valea Gurghiului suntem înconjurați de natură, tradițiile sunt încă vii și purtăm cu drag costumul popular, avem inițiative locale, evenimente culturale, fără a ne lipsi însă deschiderea spre nou. Nu trebuie decât să fim conștienți de valoarea acestor lucruri, să fim mândri de ele și să le păstrăm.

"Cred în conceptul de România rurală, cred în conceptul de valoare, cred în satul viu ca o sursă vitală de inspirație artistică, o sursă de mâncare extraordinar de sănătoasă, o sursă de venit (prin mâncare, prin turism, prin cultură), o sursă de mândrie, o sursă de speranță. În Europa nu există așa ceva. Nu există în Europa ce aveți în România." (Peter Hurley, în documentarul Discover Romania with Peter Hurley, realizat de Agerpress)

- Autor: Adina Brânciulescu
 

07.03.2017
Obicei de Sânziene
Obicei de Sânziene

"În ajun de Sântion/ Fetele care n-au Ion/ Nici Grigore, nici Vasile/ Cu florile se pun bine/ Le culeg și-apoi le-ntreabă/ De s-or mărita degrabă/ Floarea le răspunde așa.... Într-un cadru de vis, "pictat" cu trandafiri înfloriți, Florina Oprea ne arată minunata ei colecție de cămăși tradiționale și ne descrie un vechi obicei de Sânziene, de pe Valea Mureșului 

Femeile merg pe drum, prin iarbă, după sânziene, în costume naționale și cântă:
"Pe coasta cu florile
Strângem sânzienile
Cununiță împletim
Pe casă o azvârlim
Păstrăm obiceiu-n sat
Cum bătrânii l-au lăsat."

Se împletesc cununi de sânziene, fetele le pun pe cap și o femeie văduvă cântă:
"Sânziană, floare rară
Bună ești de pus pe rană
Ești floarea lui Sântion
Bună de leac și de somn.
Flori galbene sânziene,
Alinare la durere
Floare sfântă și de leac
Văduvile cununi fac
Fetile pe cap le pun
În Sântion, de ajun"

Cununile se aruncă pe casă (la gazda la care ne adunăm să plecăm după sânziene și unde ne întoarcem să facem cununi). Sau mergem cu cununile la casele noastre. Când le aruncăm, spunem numele membrilor familiei.

Fetele aruncă cununile pe apă, iar una dintre fete cântă așa:
"În ajun de Sântion,
Fetele care n-au Ion,
Nici Grigore, nici Vasile
Cu florile se pun bine.
Le culeg și-apoi le-ntreabă
De s-or mărita degrabă
Floarea le răspunde așa:
Mărita-v-ați mărita
Dacă astăzi ați cules 
Sânziene pe ales
Să le faceți cununiță
Pentru hăl mai fain bădiță.
Pe Valea Pietrișului,
Floarea Sântionului
Dacă-a sta cununa pe loc,
Pregătiți-vă de joc
Dacă a mere ca apa,
Îi mai sta la mumă-ta
Pân' la anul într-o vreme
În ziua de Sânziene
Când îți mai culege flori
Pentru hăi mai faini feciori."

Una dintre văduve bate cu sânziene pietrele și zice așa: "Batem pietrile, să piară relele."

06.29.2017
Evaluarea Națională a început!
Evaluarea Națională a început!

Este dimineață, festivitățile de final de an școlar au trecut și elevii se bucură deja de vacanță. Dar nu toată lumea este liniștită: pentru absolvenții claselor a VIII-a începe Evaluarea Națională.

Cei 40 de absolvenți ai claselor a VIII-a așteaptă  să fie chemați în săli pentru proba de limba și literatura română, din cadrul Evaluării Naționale 2017. În urmă cu câteva zile, erau pe scenă – proaspăt absolvenți, emoționați și fericiți, dar și întristați oarecum de despărțirea de școală, mirați de trecerea anilor, dar optimiști. I-am admirat, i-am aplaudat și încurajat. Dar acum, emoțiile sunt și mari. Se împletesc cu teamă. Băieții încearcă să mai facă glume, dar nu prea reușite, fetele se gândesc la ce subiecte ar fi bine să le vină. Se sperie când au impresia că au uitat și se liniștesc când își reamintesc datele.

„De n-ar pica doina și balada… Ce bine-ar fi să ne vină genul dramatic, e mai ușor”, se aude printre ei. De compunere nu le este teamă, spun că la punctul acesta se vor descurca.

Nu au mult de așteptat. În scurt timp sunt chemați, în ordinea de pe liste, în sălile de examen, prevăzute cu monitorizare audio-video. Își fac curaj, unii au puterea să mai arunce câte un zâmbet și intră pe rând în școală. Mult succes tuturor!

Pe 21 iunie, urmează proba scrisă la matematică.

06.29.2017
Portret: Florina Oprea
Portret: Florina Oprea

Cu toții o cunoaștem pe Florina Oprea, ne este drag să o vedem și să o ascultăm pe scenă. Și cu atât este mai mare bucuria și mândria noastră, cu cât știm că Florina este de la noi, din Ibănești.

Dar ca să ajungă aici, a fost nevoie de multă pasiune și muncă – de  ani și ani de învățătură.

Îmbrăcată într-o cămașă tradițională, cu model vechi, care curge pe mânecă, la gât cu zgardă bogată cu bănuței, cu părul împletit în două codițe, prinse cu panglicuțe roșii, și cu o cunună de sânziene (pentru că mi-a vorbit despre obiceiurile și cununile de Sânziene, dar despre asta într-un articol viitor) culese, după cum spune obiceiul, de o vecină văduvă, în mijlocul exploziei de trandafiri înfloriți și a colecției de costume pe care le poartă când urcă pe scenă, Florina pare coborâtă dintr-o lume îndepărtată, de poveste.

„Doamne, ce frumoase sunt! Felicitări, sunt minunate!”, exclamă o femeie care trece prin fața casei, împingând un cărucior, la vederea impresionantei colecții de cămăși. Să tot fie vreo 26: de la cămăși bârsănești, la cămăși cu umăr, cu flori sau cu motive stilizate, cusute, brodate, țesute, simple sau bogate – toate îmbrăcate de Florina în diverse ocazii. „Nu am un model preferat. Îmi plac toate, îmi place materialul, îmi plac cusăturile, culorile și modelele. Și știu că cine a cusut o cămașă ca asta a pus mult suflet. Uite, ce frumoasă este zgarda asta cu bănuței. Îmi place mult să o port, dar e foarte grea. Doar fetele nemăritate puteau să o poarte, împreună cu două panglicuțe roșii, care le ținea părul prins în două codițe împletite.”

Avem nevoie de modele ca de aer – și noi, și copiii noștri. Nu de modele fabricate la televizor, nici de modele importate. Avem nevoie de repere autentice, demne de urmat, credibile, valoroase, care și-au câștigat respectul și recunoașterea prin muncă și talent; iar prin dragostea pentru tradiții, pentru cântecul și jocul popular, prin pasiunea care o împinge spre ceea ce este frumos, la doar 25 de ani, Florina Oprea este un model pentru noi toți. De unde dragostea ei pentru cântecul popular, cât și ce a studiat, despre oamenii care au influențat-o și pe care îi admiră, iată lucrurile despre care ne-am întâlnit să discutăm.

„De mică am fost fascinată de joc. Atâta mai dansam prin casă! Îmi imaginam că am un partener de joc și dansam singură”, își amintește ea. „În familia noastră se cântă. Tata cântă, fratele tatălui meu cântă și el vocal (cântă foarte frumos și la chitară) și, de fiecare dată când familia se reunește, ei amândoi cântă și bineînțeles că acum, de o perioadă bună de timp încoace, cânt și eu cu ei”.

Pentru început, a luat lecții de vioară și a fost solistă în ansamblul Ruguțu, din Gurghiu. Cum pasiunea pentru joc și muzica tradițională au rămas neschimbate de-a lungul anilor, a urmat Liceul de Artă din Târgu Mureș, unde a studiat, timp de trei ani, canto clasic, mergând apoi pe cânt popular. „Eram altistă, dar nu era o specialitate în care mă regăsesc. Nu mă vedeam cântăreață de operă” , își explică motivul schimbării. În paralel, a făcut parte din Ansamblul Mureșul, la o secție – pepinieră, unde a fost, timp de patru ani, dansatoare și solistă (a mai avut colaborări cu Ansamblul Mărțișorul și Casa de Cultură „Eugen Nicoră”, din Reghin).

La Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, din Cluj Napoca, a studiat timp de trei ani pedagogia muzicală, completându-și studiile cu un masterat pe aceeași specialitate, iar anul acesta finalizează și Facultatea de Istorie, secția Etnologie, de la Universitatea Babeș Bolyai.

De șase ani face parte din ansamblul „Icoane”, condus de cunoscutul interpret de muzică populară Ioan Bocșa. Pentru a intra, a dat audiție chiar cu acesta și a fost un moment în care a avut mai multe emoții ca niciodată. Nici acum, după atâția ani, nu este mai ușor: fiecare spectacol, turneu este precedat de o preselecție – dacă o iei, participi la turneu, dacă nu, nu.

Ansamblul are aproximativ 100 de membri și promovează muzica tradițională veche. Pentru că maestrul Ioan Bocșa nu acceptă decât ceea ce este autentic, în repertoriul ansamblului sunt doar piese vechi, care au și o sută de ani, melodii ce se cântau în satul tradițional, iar ca orchestrație se merge doar pe trioul gordună, vioară și braci.

Pasiunea acestuia pentru descoperirea și păstrarea vechilor cântece, dăruirea cu care a lucrat la culegeri de cântece pentru studenți, umblând prin sate, pe la oameni, sunt lecții importante despre valoare, autenticitate pe care Florina le-a învățat alături de dânsul. „Nu tot ce este la televizor este autentic. Televizorul nu este un reper, promovează mult comercialul, posturile difuzează ceea ce place oamenilor. Cu lucrul bun, valoros, lucrurile stau altfel… îl și simți, nu este suficient să-ți placă. De multe ori, sunt cântece care nu sunt gustate de public, melodiile vechi au o linie melodică mai grea, textele sunt altfel, sunt pline de regionalisme, parcă ar fi o altă limbă.”

 

 

Despre activitatea în ansamblul Icoane, sub coordonarea interpretului Ioan Bocșa

Tocmai de aceea, la Florina Oprea vom auzi multe cântece vechi, pe care le adună chiar ea, umblând prin sate, de la femei bătrâne. „Ascultă aici”, îmi zice, și pornește telefonul cu o înregistrare pe care urmează să o învețe. Aud glasul unei femei bătrâne și frânturi de cuvinte, fără să-mi dau seama însă de linia melodică. Dar Florina începe să cânte ușor și lin și ceea ce am auzit, fără să înțeleg, în  gura ei prinde viață și melodie.

06.29.2017
Final de an școlar în Ibănești
Final de an școlar în Ibănești

Săptămâna aceasta a fost dedicată festivităților de sfârșit de an care au avut loc în toate școlile și grădinițele din Ibănești: au început u festivitatea d ela Isticeu, dedicată tradițiilor, și au continuat cu toate școlile din Ibănești.

Evenimentele au debutat cu festivitatea de la Ibănești Pădure, ciclul primar (Isticeu), cu un spectacol dedicat obiceiurilor și tradițiilor populare (Obiceiuri și costume tradiționale la final de an școlar), care a fost urmat, miercuri și joi, de programe artistice la Ibănești, Ibănești Pădure și Dulcea.

Ca în fiecare an, elevii au fost recompensați pentru participările și rezultatele obținute la concursuri și olimpiade, au fost evidențiate rezultatele școlare bune și foarte bune și s-au acordat diplome de absolvire.

Elevii clasei a opta, din Ibănești, sub coordonarea doamnei Man Nicoleta, au pregătit un moment emoționant pentru a marca despărțirea de domnul profesor Petrea Ioan, care a primit câte un trandafir roșu de la fiecare elev, alături de mesajele acestora de mulțumire. La final, panglicile albe, de promoție,  au fost tăiate, într-un gest care simbolizează libertatea tinerilor de a zbura spre viitor.

Pe comună, au fost acordate patru burse de merit care au mers la elevii care au terminat anul școlar 2016-2017 cu media 10 pe linie, fiecare în valoare de 501 lei. Este vorba de: Fiț Nicolae Sebastian, Pașca Miriam Valeria, Someșan Andreas (toți trei de la Școala din Ibănești) și Suceava Antonia (Ibănești Pădure), care, în plus, s-a calificat la faza pe țară la olimpida de matematică.

Le urăm tuturor vacanță plăcută și mult succes absolvenților claselor a opta, care luni încep Evaluarea Națională!

GALERIE FOTO

11.06.2017
Obiceiuri și costume tradiționale la final de an școlar
Obiceiuri și costume tradiționale la final de an școlar

Cântecele, „Alunelul”, obiceiurile de nuntă, strigăturile, aruncarea cununilor de Sânziene peste casă, descântecele la oi și jocurile au răsunat la serbarea de final de an, la Școala Gimnazială Ibănești Pădure, ciclul primar (Isticeu).

A fost mai mult decât o festivitate de încheiere de an, a fost o adevărată sărbătoare a obiceiurilor, a costumelor tradiționale, a copiilor și dascălilor deopotrivă. Iar lucrul acesta a fost simțit de toți cei prezenți.

Au  fost momente pline de emoție pentru toți cei prezenți – elevi, părinți și cadre didactice. Îmbrăcate în costume tradiționale, învățătoarele au cântat și dansat alături de cei mici, într-un program comun care a inclus grădinița, clasa pregătitoare și clasele 1 -3, având ca temă tradițiile locului, un program pentru care s-a muncit din greu și care a cerut răbdare și perseverență de ambele părți, elevi – învățătoare.

Mâna de dascăli –  un grup mic, dar solid, unit și talentat – a reușit un lucru minunat: doamnele acestea i-au făcut pe copii să se bucure sincer de jocurile, strigăturile pe care le-au prezentat și să fie mândri că ne pot împărtăși cântecele și obiceiurile tradiționale. Iar entuziasmul li se citea pe fețe.

Felicitări copii și să aveți o vacanță frumoasă! Vă mulțumim – vouă și celor care vă îndrumă!

GALERIE FOTO

06.29.2017
„De la lume adunate” și „Vis creț pe Gurghiu”. Evenimentul de lansare
„De la lume adunate” și „Vis creț pe Gurghiu”. Evenimentul de lansare

Lansările de carte, care au avut loc la Căminul Cultural din Ibănești, au prilejuit o emoționantă întâlnire cu Mihai Teodor Nașca și Carmen-Ioana Frandeș, autorii volumelor „De la lume adunate” și „Vis creț pe Gurghiu”.

Ambele cărți au fost prezentate de Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene de Cultură Mureș, moderator – Nicoleta Man (bibliotecară Ibănești). Printre participanți s-au numărat și Dan Vasile Dumitru, primarul comunei, și membri ai Consiliului Local.

„O carte document”,  a fost numită de Nicolae Băciuț lucrarea cunoscutului jurnalist și realizator de emisiuni de folclor Mihai Teodor Nașca, aceasta fiind o însăilare de interviuri realizate în perioada 2005-2010 cu cei care se apleacă asupra cântecului trdaițional românesc. „Mă gândesc cu ce emoții își vor reciti protagoniștii interviurilor poveștile surprinse atunci. E ca și cum ai deschide o cutie a amintirilor, pentru ca totuși au trecut câțiva ani buni de la realizare”, spune autorul.

Despre „Vis creț pe Gurghiu”, al tinerei Carmen-Ioana Frandeș, Nicolae Băciuț  spune că este o veritabilă „terapie prin artă”, o carte foarte interesantă, ca scriitură, dar și din punct de vedere compozițional. Sunt povești atât despre sine, fiind inspirate din viața autoarei, cât și despre alții (care se pot regăsi în ele), într-o formă originală în care alternează povestea cu poezia. „O să vă regăsiți în rândurile acestei cărți, e născută dintr-o nostalgie, dintr-o iubire foarte mare pentru sat”, spune Carmen-Ioana Frandeș. Cartea a mai fost lansată în Cluj, Reghin, „visul creț” urmând să poposească și în New York și Chicago.

Atât Carmen Ioana Frandeș, cât și artista Elena Harja, născută în Ibănești Pădure, care a expus o suită de picturi ce redau aspecte din viața satului, au vorbit despre frumusețea și calitatea vieții la țară. „Aduc pe pânză satul – satul pe care-l iubesc din tot sufletul”, a spus pictorița, născută în Ibănești Pădure. „Educația din satul meu este de înaltă clasă. Educația pe care le-o dați copiilor în familie și la școală e o educație sănătoasă, care face din copii OAMENI”, a mai zis doamna Harja.

La rândul ei, autoarea „Visului creț pe Gurghiu” a subliniat cât de importante îi sunt rădăcinile și faptul că s-a născut la țară, aici, pe „Vale”. „Cred în calitatea talentelor și în educația de la sat. Nu ajungeam unde sunt dacă nu eram de aici, de la sat, dacă nu aveam sprijinul părinților. Plec și duc Valea în lume, dar plec ca să mă întorc și să o pun în valoare.”

Mai mult decât o simplă lansare de carte, evenimentul a adus în fața publicului artiști, interpreți și ansambluri. Pe scenă au urcat interpretele Adriana Niculici, Diana Farcaș, Gizella Ianko, care a obținut mențiune la „Concursul Național de Interpretare a Muzicii Românești Sigmund Toduță”, Bistrița, ansamblul „Astea-s ibăștencele”, cu o șezătoare, ansamblul de dansuri „Ibășteana”, instructor Adrian Boier, grupul folcloric „Graiul Câmpiei”, din Sărmașu, condus de Dinuca Burian și echipa de dansuri din Toaca, Curly Dreams (coordonată de Carmen-Ioana Frandeș, aceasta fiind o surpriză făcută tinerei autoare).

GALERIE FOTO

06.29.2017