Știri și anunțuri

Locuri de joacă, în parcurile din Ibănești și Dulcea
Locuri de joacă, în parcurile din Ibănești și Dulcea
Două locuri de joacă au fost amenajate în comuna noastră: în Ibănești, în parcul din centru, și în Dulcea, în parcul din fața căminului cultural, acestea fiind dotate cu balansoare, leagăne și tobogane care pot fi utilizate simultan de un număr generos de copii. 

Zilele însorite aduc în locurile de joacă, recent amenajate de Primăria Ibănești, copii de toate vârstele, părinți, bunici și frați/ surori mai mari. Leagănele, balansoarele și toboganele viu colorate își găsesc imediat doritori care să le ocupe.

Locurile de joacă sunt ocazii de distracție, de recreere și de mișcare în aer liber pentru cei mici (în condițiile în care noile tehnologii intră în viețile noastre de la cele mai fragede vârste, iar copiii dedică tot mai mult timp televizorului, tabletei, smartphone-ului, comportament care favorizează instalarea sedentarismului) și, în același timp, prilejuri de socializare pentru copii, locuri în care aceștia învață în mod direct și activ despre cooperare, răbdare, mecanismele colectivității: trebuie să-și aștepte rândul ca să urce pe un balansoar, să aibă răbdare să se dea pe tobogan copilul din față pentru a nu-l lovi cu picioarele în spate etc. Pentru ca cei mici să se poată bucura o perioadă cât mai îndelungată de echipamente aflate în bună stare și de un loc de joacă civilizat și curat, nu trebuie să pierdem din vedere două aspecte:

- cele două parcuri din Ibănești și Dulcea sunt gândite și amenajate ca locuri de întâlnire și de relaxare pentru persoane de orice vârstă - au bănci, alei, arbori decorativi, dar mașinuțele și căluții pe arcuri, balansoarele și restul echipamentelor de joacă sunt destinate copiilor și trebuie utilizate într-un mod civilizat. "Este un proiect care va merge mai departe, vom continua dotarea locurilor de joacă, dar sper să nu fim nevoiți ca, pe când ne apucăm de lucru, să reparăm accesoriile care au fost deja stricate", subliniază Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești.

- să nu lăsăm mizerie nici la locul de joacă, nici în restul parcului (sticle din plastic, ambalaje de chipsuri sau coji de semințe pe jos, pe lângă bănci) - este o dovadă de respect pentru comună, imaginea acesteia și arătăm copiilor din jur un comportament civilizat, demn de urmat.

 

 

11.13.2017
Câteva sute de indicatoare, amplasate în Ibănești
Câteva sute de indicatoare, amplasate în Ibănești
Câteva sute de plăci indicatoare, pe fiecare dintre acestea fiind inscripționate satul și numerele de casă, amplasate în toate intersecțiile din comună, ușurează orientarea în Ibănești.  

Pentru a ușura orientarea și pentru identificarea rapidă a numerelor de casă, Primăria Ibănești a amplasat câteva sute de indicatoare (aproximativ 550 de indicatoare), în formă de săgeată, inscripționate cu alb pe fond albastru, pe fiecare dintre acestea fiind trecute denumirea satului și numerele de casă (unde începe și unde se sfârșește numerotarea) de pe drumul la intrarea căruia este amplasat. "Indicatoare sunt peste tot în Ibănești, în toate intersecțiile, până sub pădure, la ultima cabană", spune Dan Vasile Dumitru, primarul comunei. Fiind așezate în intersecții și bifurcații de drumuri, indicatoarele arată și direcția pentru numerele trecute pe ele. 

Ibănești este o comună întinsă, cu multe intersecții și bifurcații de drumuri și ulițe, la care se adaugă, pe alocuri, numerotarea încâlcită a caselor ceea ce face orientarea dificilă - referitor la acest aspect, renumerotarea ar presupune schimbarea numerelor de la casă și, implicit, demersuri suplimentare care rezultă din modificările făcute la o adresă. 

"Indicatoarele astea mă ajută foarte mult, pe acolo, prin Ibănești, Ibănești Pădure, Blidireasa. Găsesc mult mai repede locul în care trebuie să ajung, văd imediat cum trebuie să o iau", spune reprezentantul unei firme de curierat, care efectuează curse în mod regulat în Ibănești (firmele de curierat sunt văzute tot mai des, zilnic chiar, pe drumurile comunei).

Nu schimbați orientarea indicatoarelor! Din păcate, au fost deja persoane pentru care unele indicatoare au reprezentat o "ispită" prea mare pentru a-i putea rezista și le-au schimbat orientarea, modificând direcția corectă pe care o arătau inițial!

Foto: câteva dintre indicatoarele amplasate în Ibănești

 

 

11.10.2017
Proiectele și problemele administrației locale, expuse la emisiunea "Alesul la raport" (Ardeal TV)
Proiectele și problemele administrației locale, expuse la emisiunea "Alesul la raport" (Ardeal TV)
Invitat la emisiunea „Alesul la raport”, difuzată pe Ardeal TV, Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești, a vorbit deschis atât despre proiectele și realizările pe care le bifează, cât și despre problemele cu care se confruntă Primăria Ibănești: stadiul lucrărilor de asfaltare, demersurile pentru obținerea drumurilor forestiere, relațiile dificile cu organismele de avizare și situația lemnelor de foc. 

"Am o speranță foarte mare ca în primăvară să începem lucrările efective pentru opt kilometri de asfaltări"

Acesta și-a exprimat speranța că în primăvară vor începe lucrările efective pentru aproximativ opt kilometri de asfaltări (lista o găsiți AICI), proiectul fiind în implementare, dar în etapa actelor și a documentelor. Este vorba de un proiect pentru care s-a semnat un contract de finanțare cu AFIR Alba Iulia - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - care are două componente: opt kilometri și ceva de asfaltări, plus un pod și două străduțe legate de pod, la Dulcea (la Bozon) – podul reprezentând o condiție impusă de AFIR și, totodată, o parte de cheltuieli care nu este eligibilă. „Podul acela ne dă foarte multă bătaie de cap pentru că realizarea lui este destul de complicată și ne-a ținut pe loc mult timp. Din păcate, ne-a fost impus să-l construim de către cei de la AFIR, iar cei de la Apele Române nu știu cum să-ți găsească o virgulă, undeva, care nu-i pusă chiar cum trebuie. Nu-i problema de documentație, e problema de birocrație. Durează foarte mult și condițiile care se pun pentru orice chestiune sunt  foarte drastice. Iar condițiile suplimentare pe care le pun ei, le suportăm noi, locuitorii comunei, din bugetul propriu”, a spus primarul Dan Vasile Dumitru, subliniind faptul că etapa consacrată realizării de documentații o depășește pe cea de execuție propriu-zisă. „Pentru proiectul pe care l-am finalizat anul trecut - asfaltarea străzilor, canalizare, extindere alimentare cu apă - s-a lucrat trei ani la documentații (proiectare, licitații, toate hârtiile etc) și pentru execuție șase luni. Deci, în public, nouă ni s-a văzut o activitate de șase luni, dar nu și cei trei ani de muncă din spate. Nici nu prea au cum să se vadă.”

Demersuri îndelungate pentru obținerea drumurilor forestiere

Obținerea drumurilor forestiere de la Romsilva este un aspect pentru care Primăria face în mod constant demersuri. "Aș fi vrut să recapăt de la Silvic drumurile forestiere, să facem proiecte ca să le putem asfalta și pe acelea pentru că nu poți nici să le asfaltezi, nici să bagi apă pe drumul respectiv, nici să faci canalizare pentru că proprietatea este a statului român, administrată de Romsilva. Nu-ți finanțează nicio entitate europeană, nici măcar națională un proiect pe terenul altuia. Facem permanent demersuri ca să intrăm în proprietatea celor patru drumuri forestiere din comună (Pietroasa, Fătăciunița, Tireu și Tisieu) care, cel puțin pentru partea de Ibănești Pădure, concentrează cele mai multe case. Și, desigur, sunt nemulțumirile oamenilor: gropi, când plouă se distruge drumul, e numai bălți, când e cald norii de praf înfășoară casele. Îi înțeleg, sunt foarte nemulțumiți, unii chiar au zis că «nu-l mai votăm pe primarul ăsta dacă nu face asfalt pe drumurile forestiere». Este o problemă și ne zbatem de ani de zile să le obținem. Într-adevăr, pe omul de rând nu cred că-l încălzesc toate explicațiile astea, dar eu întotdeauna am crezut că este bine să-l fac pe om să înțeleagă adevărata stare a lucrurilor."

Relațiile cu Comisia Județeană de Fond Funciar și Romsilva: o luptă cu morile de vânt

O problemă majoră pe care primarul din Ibănești a subliniat-o în emisiunea de pe Ardeal TV, și cu care se confruntă și primarii altor localități, o reprezintă felul greoi în care decurge relația cu Comisia Județeană de Fond Funciar, dosarele pentru titlurile de proprietate făcând nesfârșite tururi-retururi între Primărie și comisia de verificare. „Avem o problemă extraordinar de mare cu fondul funciar. Adică, întocmești dosarul pentru titlul de proprietate, îl trimiți la comisia județeană, găsește două chichițe, trimite înapoi dosarul, îl rezolvi așa cum ți-au cerut ei prin adresă scrisă, ajunge din nou la comisia de verificare, găsește altceva! Nu l-au verificat de prima dată, iar îl faci, îl trimiți și te trezești că trece câte-un an-doi, și dosarul respectiv se tot plimbă. Sunt, din 2012 până în prezent, deci sunt cinci ani (bine, trei ani a fost blocată legea), dar... din ultimul lot de 150 de dosare, au trecut 6 și celelalte stau. Ne și temem să mai trimitem ceva, că numai facem naveta cu dosarele. E o procedură care nu este normală."

Problema este asemănătoare și la Romsilva, unde documentațiile au aceeași soartă. "Pentru un aviz de la Romsilva, am întocmit documentația, am trimis-o la Direcția Silvică să o verifice, au verificat-o, au zis că e bună, au trimis-o la Regia Națională Romsilva - pentru scoaterea din fond forestier a unei suprafețe de 35 metri pătrați, unde trebuie să ne instalăm niște rezervoare (o aducțiune de apă de pe vale, din pădure). A ajuns la București, cei de la București au zis că nu-i bună documentația, deși era avizată de Direcția Silvică Mureș, a venit documentația înapoi, proiectanții și oamenii care au lucrat la documentație s-au conformat întocmai cu ce au zis cei de la București, au trimis-o la Direcție, au verificat-o, am dus-o iar la București. După un an de zile au zis că au găsit alte chestiuni, că nu-i bun acolo, nu-i bun dincolo, și-n felul acesta plimbăm dosarele", a explicat primarul. Explicația venită de la Romsilva București  a fost că nu lucrează bine cu cei de la Mureș. O luptă cu morile de vânt, iar miza ping-pongului de dosare cu Romsilva este, în acest caz, jumătate de milion de euro, deoarece cei 35 de metri pătrați fac parte dintr-un proiect cu finanțare națională, iar Primăria riscă să-i piardă dacă situația continuă în acest fel. "Am fost la o ședință la Direcția Silvică: «Da' de ce așa grabă, că e doar la începutul lui august?», a fost întrebat Dan Vasile Dumitru. «Da, serios? Ia uitați-vă bine la an - e din august 2016, nu 2017!» Sunt probleme pe care eu, cu colegii primari, nu știm cum să le mai rezolvăm. Se întâmplă același lucru la Comisia Județeană de Fond Funciar. Să știți că sunt foarte mulți colegi ca mine, primari, care se lovesc de un zid de nepătruns la comisia respectivă".  

Primarul comunei a sancționat și modul de soluționare a problemelor de către Prefectură. "Prefectura a găsit de cuviință să mă amedeze că nu am respectat nu știu ce termen. Mi-au pus 100 milioane amendă și acum mă judec cu ei că au pus amenda în mod abuziv, prin faptul că am luat atitudine împotriva lor, să spun ce fac. Așa au rezolvat problema. Este ca și cum eu m-aș răzbuna pe alegători că, «de ce mă deranjezi la primărie toată ziua, ia vezi că te amendez că nu ai șanțul făcut în fața casei!». Deci asta a fost modalitatea de a soluționa problemele, și nu sunt problemele mele personale, că sunt ale oamenilor, trebuie să te duci cu ele în fața unor instituții care sunt obligate să se ocupe de ele!"

Întrebare primită din comună: "Când se dau lemne de foc de la primărie pentru cei care nu au composesorat?"

Primar Ibănești: "E foarte greu de spus când se dau, problema stă în felul următor: comuna are pădurea comunală. În pădurea comunală avem marcate în prezent 4 partizi de masă lemnoasă pentru care Consiliul Local a aprobat prețul de exploatare, preț care de doi ani este tot mărit până când a ajuns în momentul de față, la una din partizile de pe Bucini, la 150 lei/ metru cub, prețul de exploatare. În mod normal, o astfel de partidă se exploatează cu 90-100 lei. Am oferit preț de 150 lei/ metru cub ca să scoată lemnul din pădure și să-l aducă la drumul auto, să-l putem da la oameni. Nu a venit nicio firmă de doi ani de zile, cu toate că tot am mărit prețul. Avem o altă partidă, pe Florești, pe drumul Valea Iepii-Florești. Acolo, prima partidă era de 1.500 metri cubi, a doua partidă este de 750 metri cubi. Nici pentru a doua partidă, care e mai ușor de exploatat (am stabilit prețul de 130 lei/ metru cub), nu s-a prezentat nicio firmă ca să-l exploateze. Știu că oamenii nu se încălzesc cu explicațiile mele, dar asta este situația. Nu mă pot duce, să mă apuc de tăiat eu lemne, primarul sau vreun angajat din Primărie, ca să pot face lemne, să le tai bucăți, să le dau la oameni. Trebuie să fac lucrul ăsta cu firmă de prestări servicii care este autorizată să exploateze masă lemnoasă (au un atestat de exploatare a masei lemnoase, nimeni altcineva nu poate intra în pădure să taie lemnele respective). Firmele pot să fie de oriunde, și din Belgia dacă vrea să vină o firmă de exploatare poate să exploateze și să scoată. Din  comună, de cei pe care-i cunosc, m-am rugat personal să meargă să exploateze, dar nu le este rentabil. Îmi spun așa: «mă duc să licitez o partidă din pădure, o cumpăr, dau pe ea 100 de lei, să zicem...»  Apoi, îl costă exploatatul încă, să zic, 150 de lei, ar fi 250 de lei. Și duce lemnul la Sebeș, la cherestea și-l dă, dacă are bonus de preț, până la 380-400 de lei. Deci nu vine omul să lucreze cu noi. Acum, să vedem modificările pe care le-a adus legislația, nu știm ce o să se întâmple cu legislația asta nouă, deocamdată lucrurile sunt destul de încurcate.

Mai avem două partizi, pe Tisieu și pe Tireu, în pășunea comunală, exploatarea lor a fost contractată, dar aici suntem primii noi, cei cărora le ard degetele – nici instituțiile noastre, și nici Primăria nu au lemn de foc la ora actuală. Și atunci, le-am direcționat ca să pot să fac foc la școală și la primărie. Pentru cei care nu au composesorat, într-adevăr este o problemă foarte grea cu lemnul de foc. Măcar dacă ar accepta să marcheze de la cei care au proprietăți lemnul de pe fânețe, dar și procedura aceea este destul de complicată, nu poți să circuli pe drum cu o bucată de lemn pentru că vine poliția și ți-l confiscă, îți dă amendă... Cu părere de rău că nu pot să dau decât explicații, asta este situația. La o ședință cu reprezentanții instituției prefectului Prefectură s-a dezbătut ore întregi problematica asta, chiar ni s-a cerut comunelor Gurghiu, Hodac și Ibănești să renunțăm la lemnul de foc pentru populație pe care ar trebui să-l dea direcția silvică, în favoarea celor de la câmpie. Nu sunt de acord cu așa ceva. Cum să cumpărăm noi lemne de la câmpie? Există o promisiune că ar fi lemn de foc, dar din ce explicații au dat cei de la direcția silvică în ședința respectivă, lemnul de foc pe care-l au este lemn de rășinoase. Acum... în vară am avut o partidă de lemn de foc de 600 metri cubi care s-a vândut la populație. Cei care au fost primii pe lista pe care am avut-o la Primărie au avut lemn de foc, în ordinea în care erau puși pe liste, dar am avut reproșuri că de ce în lemnul ăla de foc, a mai fost și de brad, a mai fost și niște plop, de ce nu a fost numai fag. Chiar acolo am ajuns! Pentru că atunci  când s-o marcat partida aceea în pădure, au marcat ce trebuia selecționat acolo, și fag, și plop, și brad, după cum e consistența. Avem 730 de cereri de lemn de foc, fiecare dintre ele solicită câte 10 metri cubi (peste 10.000 m steri) – asta este cerea la ora actuală. Lemnul pe care-l avem e în jur de  4.500 metri steri, deci am avea, dacă ar veni să-l exploateze cineva din pădure, că așa cântă cucul pe el... cum s-ar zice."

Întrebare primită din comună: "Asfaltări de ce nu se mai fac niciodată? Este jale pe drumurile comunei!"

Primar Ibănești:  "Așa cum am mai spus, se întârzie lucrurile, merg greu. Am trimis la Agenția Națională  de Monitorizare a Achizițiilor Publice documentația pentru licitația prin care în primăvară sperăm să atribuim contract (pentru cei 8 kilometri jumătate). Am trimis documentația pentru avizare, toți factorii de decizie de la nivel local și de la Alba Iulia, care este finanțatorul nostru, și-au dat girul, acuma e rândul Agenției Naționale ca să putem să încărcăm pe site-ul e-licitație documentația să vină executanții la licitație. Dar nu se activează butonul – pentru că nu ne dau avizul. Dintre motive: primul – nu a fost formulată bine nu știu ce condiție pusă către ofertanți (acum o lună de zile). Am reformulat, am trimis-o înapoi. Săptămâna trecută ni s-a spus că am pus prea  mulți oameni cu funcții de decizie implicați în derularea contractului, pentru că au figurat acolo muncitorii care lucrează la drumuri (m-am gândit că fac parte din comisiile de recepție; trimit pe teren să măsoare, să verifice, muncitorii pe care-i am, nu-l trimit pe cel de la contabilitate, că nu avem alți funcționari). M-am conformat (...) Nu verifică odată întregul proiect, puteau să spună de prima dată – nu-i bun acolo, nu-i bun acolo. Acum, mă trezesc, că din lista de 20 de persoane, «ni se pare nouă că inspectorul ăla nu ar trebui să figureze». Și iar îmi trimit lista înapoi... Am zis și asta le spun și angajaților din primărie, să nu se comporte în felul ăsta, să-și facă munca așa cum scrie la carte. Metoda cea mai bună pentru a păstra un funcționar pe post, ca să lucreze într-adevăr pentru public, este să-l scot și pe el la un vot. Oare câte voturi ar lua funcționarul ăsta ca să rămână pe funcția respectivă? Și de multe ori le spun gândiți-vă că v-ar vota și pe voi cineva și atunci cât de mult te apleci la problemele oamenilor. Măcar un vot de blam pentru funcționarul care nu-și face treaba." 

Întrebare primită din comună:  “La noi pe uliță, de o bună bucată de vreme e întuneric beznă și nu ne merge internetul. N-avem becuri pe stâlp”

Primar Ibănești:  „Mulți îmi reproșează: «de o săptămână nu îmi merge iluminatul!». Dar, dacă s-a stricat luni seara, de ce nu ai sunat marți? Nu pot să umblu toată noaptea prin comună ca să văd  dacă merge iluminatul! Dar, avem un registru de defecțiuni, registrul acela este și la drumuri, și la iluminat și la alte probleme care țin de noi. Cea mai simplă soluție: să dea un telefon, numărul nostru este 538.300. Cred că aceeași problemă este și cu internetul. Providerul de internet nu poate merge pe toate ulițele, trebuie să sune, să anunțe. Este drept că, atunci când se arde un bec izolat, nu este reparat a doua zi pentru că avem contract cu o firmă de service, din Reghin care nu trimite pentru un bec echipa de intervenții. Dar, de regulă, pe zi se ard cinci becuri și tot a doua-a treia zi, daca se adună zece becuri, sunăm ca să vină echipa să înlocuiască becurile. Toată suprafața comunei este acoperită cu iluminat, care se aprinde automat și se stinge automat, în funcție de iluminarea exterioară. Că apar defecțiuni, recunosc, apar. Am avut o perioadă de vânturi puternice – un vânt puternic lovește crengile unui copac, acestea atinge firul de iluminat, se produce un scurt-circuit și atunci contactorul de la transformator decuplează siguranța și nu mai merge iluminatul. Dar n-am de unde să știu decât dacă ne anunță!"

Urmăriți emisiunea integral "Alesul la raport"

Alesul la raport - Dan Vasile Dumitru, primar com. Ibănești from ARDEAL TV (GligaTV) on Vimeo.

11.20.2017
Poliția informează: măsuri de prevenire a furtului din locuințe
Poliția informează: măsuri de prevenire a furtului din locuințe
Duminică, 29 octombrie, în Ibănești s-a înregistrat un caz de furt din locuință: o persoană din județul Sălaj a sustras, dintr-o casă aflată în centrul comunei, peste 5.000 de lei.

Din cercetările efectuate de poliție reiese faptul că, în acea dimineață, între orele 9:00 – 11:00, profitând de faptul că proprietarii erau plecați de acasă, persoane necunosute ar fi găsit cheia de acces în locuinţă şi ar fi luat 5.250 de lei.

În urma verificărilor, poliţiştii au identificat în Ibăneşti patru persoane de sex feminin, de pe raza judeţelor Cluj şi Sălaj, care practicau cerşetoria. Acestea au fost conduse la sediul Postului de Poliţie Ibăneşti și, cu ocazia controlului bagajelor, într-una dintre genţi, care aparţinea unei tinere de 20 de ani, din Sălaj, a fost găsită suma de 4.862 lei. Aceasta a recunoscut că a pătruns în imobil şi că a sustras respectiva sumă de bani.

Cercetările sunt continuate de către poliţişti, sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat. 

Pentru prevenirea furtului din locuințe, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș vine cu următoarele recomandări:

  • În cursul zilei, chiar şi atunci când sunteţi acasă, ÎNCUIAȚI poarta de acces în curte!
  • NU LĂSAȚI cheile în cutia poştală, sub ghivece de flori sau alte locuri ce nu prezintă siguranţă!
  • În momentul în care părăsiţi locuinţa, ÎNCUIAȚI  ferestrele, uşile de acces în locuinţă şi în curte, chiar dacă lipsiţi pentru o scurtă perioadă de timp!
  • NU PĂSTRAȚI în casă sume importante de bani şi nu faceţi publice valorile pe care le deţineţi!
  • ÎNCUIAȚI ȘI ASIGURAȚI uşile de acces în garaj şi anexe!
  • NU LĂSAȚI bunuri de valoare în curte, la vedere!
  • În cursul nopţii, ÎNCUIAȚI atât poarta de acces în curte, cât şi uşile de acces în locuinţă şi anexe, chiar dacă sunteţi acasă!
  • NU PĂSTRAȚI DOCUMENTE SAU LUCRURI DE VALOARE la vedere, în locuri cum ar fi bucătăria sau holul locuinţei!
  • În cazul în care la uşa dvs. se prezintă persoane care vând, cumpără diferite produse, EVITAȚI-LE! În nici un caz NU LE PERMITEȚI ACCESUL în curte sau locuinţă!
  • Cereţi să vi se prezinte şi verificaţi LEGITIMAȚIILE și CĂRȚILE DE IDENTITATE ale persoanelor care vă vizitează şi îşi declină calităţi oficiale sau susţin că prestează anumite servicii!
  • Dacă sesizaţi persoane suspecte că ar fi comis sau ar pregăti comiterea unei spargeri, anunţaţi îndată Poliţia! 

 


 

11.01.2017
Oportunitățile de finanțare GAL "Prietenia Mureș-Harghita", prezentate în Ibănești
Oportunitățile de finanțare GAL "Prietenia Mureș-Harghita", prezentate în Ibănești
Grupul de Acțiune Locală "Prietenia Mureș-Harghita" a prezentat vineri, la Biblioteca din Ibănești, oportunitățile de finanțare europeană cuprinse în strategia de dezvoltare locală. Valoarea finanțării este 2.252.888 euro.

Cele 10 comune incluse în GAL "Prietenia Mureș-Harghita" - Ibănești, Hodac, Gurghiu, Solovăstru, Beica de Jos, Petelea, Chiheru de Jos, Sărmașu, Subcetate și Gălăuțaș - pot accesa fonduri prin șapte măsuri de finanțare care au în vedere: sprijinirea și dezvoltarea satelor, organizarea de evenimente (ruralul atractiv), stimularea mediului de afaceri rural prin activități non-agricole, protecția mediului, soluții inovative pentru o agricultură/ industrie alimentară competitive, investiții pentru ocuparea populației marginalizate, înființarea sau diversificarea activităților non-agricole.

Reprezentanții GAL prezenți la Ibănești au subliniat faptul că cel mai important beneficiu al acestui tip de finanțare este că sumele sunt destinate doar mediului rural și, restrângând și mai mult cercul, doar comunităților din interiorul unui GAL (în cazul nostru cele zece comune sus-menționate), ceea ce crește considerabil șansele de eligibilitate a unui proiect local mic - mediu față de finanțarea națională, unde intră în competiție cu toată țara, inclusiv cu firme și exploatări agricole mari, cu suprafețe și valori mari de finanțare, ajungând să fie depunctat. GAL-urile urmăresc să acopere aceste găuri care apar, iar strategia de dezvoltare pornește de jos în sus, începând de la comunitate, de la nevoile și interesele ei. "Scopul este dezvoltarea zonei în care funcționează GAL-ul respectiv pentru că cine are o investiție, o dezvoltă, plătește impozite, angajează oameni. Se dezvoltă respectiva afacere și, în paralel, dezvoltă și zona", a explicat Cristian Baciu, manager GAL, subliniind că în strategie sunt incluse măsuri pentru administrația publică locală, dar majoritatea proiectelor sunt destinate investițiilor private.

Măsurile de finanțare GAL Prietenia Mureș-Harghita. Prezentare detaliată

Măsura 1. Sprijinirea și dezvoltarea satelor (pentru primării)
Pentru această măsură sunt alocați 370.000 de euro, valoarea maximă neramursabilă/ proiect fiind de 37.000 euro (sprijin nerambursabil 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile) și se urmărește satisfacerea unor nevoi ale comunității locale, dezvoltarea socio-economică prin proiecte care vizează modernizarea infrastructurii educaționale, a serviciilor sociale și medicale, achiziționare de utilaje și echipamente pentru serviciile publice locale, înființarea/ extinderea rețelei publice de iluminat/ a sistemului de supraveghere, înființarea,amenajarea, dotarea spațiilor publice de agreement etc. 

Măsura 2. Organizarea de evenimente (Ruralul atractiv) – primării și ONG-uri
Măsura, cu o valoare totală a fondurilor de 75.000 euro și valoarea maximă de finanțare/ proiect de 25.000 euro (cu sprijin nerambursabil 100%), are ca scop operațiuni negeneratoare de profit pentru dezvoltarea și sprijinirea turismului, valorificarea potențialului turistic și cultural prin: organizarea de spectacole cu specific tradițional, programe turistice, târguri, manifestări  tradiționale. Aceasta vizează proiecte care necesită investiții, achiziționare/ dotare (achiziții corturi, scene mobile) și care sprijină strict implementarea unor activități, inițiativele pentru valorificarea unui obiectiv de patrimoniu natural sau cultural, reabilitarea/ înființarea de trasee turistice pentru drumeții, cicloturism, mountainbike, echitație, dotarea cu echipament a obiectivelor de patrimoniu etc.

Măsura 3. Stimularea mediului de afaceri rural prin activități non-agricole (investitori privați)
Valoare totală: 500.000 de euro, valoarea maximă finanțabilă/ proiect: 100.000 euro. Sprijin nerambursabil: 90%
Măsura vine în sprijinul celor care realizează pentru prima dată activități neagricole sau modernizează/ dezvoltă întreprinderile existente.
Acțiuni eligibile:
A) Investiții productive/ manufacturiere/ meșteșugărești

  • Construcția, extinderea sau modernizarea clădirilor
  • Achiziționare și instalare, inclusiv leasing de instalare, echipamente noi
  • Achiziționarea de software, license, brevet, drepturi de autor, mărci etc
  • Înființarea/ modernizarea de activități non-agricole
  • Înființarea/ modernizarea de activități ale atelierelor, cooperativelor meșteșugărești

B) Investiții în servicii

  • Construcția/ extinderea/ modernizarea, dotarea agropensiunilor și a altor structuri de primire turistică.
  • Înființarea modernizarea, dotarea pentru activități de agreement reacreative (trasee turistice, parcuri tematice, aventuri, amenajări areale echitație, centre de închiriere, echipamente sportive, biclete, ATV-uri, undițe) 
  • Furnizarea de servicii, inclusiv construcții/ reconstrucții/ modernizarea spațiilor aferente desfășurării activităților (medicale, sociale, sanitar-veterinare, reparații mașini unelte, obiecte casnice , consultant, contabilitate, servicii informative, tehnice, administrative, tehnologia informației etc ).
  • Fabricarea de peleți și brichete din biomasă în vederea comercializării.

Măsura 4. Protecția mediului (investitori privați)
Valoare totală: 20.000 de euro, valoarea maximă finanțabilă a unui proiect: 20.000 euro. Sprijin nerambursabil: 50%, dar poate ajunge până la 90%. 
Investiții care corespund nevoilor de protecție a mediului: prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului, eficientizarea utilizării apei în agricultură, conservarea resurselor de apă.

Acțiuni eligibile:

  • înființarea/ modernizarea instalațiilor pentru irigații în cadrul fermei, facilități de stocare a apei la nivel de fermă
  • depozitarea/ gestionarea corectă a gunoiulului de grajd
  • sisteme de gestionare a riscului: sisteme antigrindină, de irigații, folii antiploaie, sisteme de avertizare în timp real etc
  • investiții pentru realizarea de platforme betonate pentru dejecții

Măsura 5. Soluții inovative pentru o agricultură/ industrie alimentară competitive (investitori privați)
Valoare totală 537.102 euro, valoarea maximă finanțabilă/ proiect: 75.000 euro. Sprijin nerambursabil 50%, dar poate ajunge până la 90%.
Acțiuni eligibile:

  • Înființare/ modernizare spații tehnologice/ de producție
  • Înființare/ modernizare exploatații pomicole, vegetale, zootehnice și perene 
  • Înființarea, extinderea, modernizarea capacităților de stocare, condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale.
  • Achiziționarea de utilaje agricole modern pentru înființarea/ modernizarea fermelor vegetale, pomicole, zootehnice.
  • Înființare/ modernizare exploatații agricole
  • Construire/ modernizare spații zootehnice
  • Construire/ modernizare spații pentru depozitarea cerealelor 
  • Construire/ modernizare spații pentru colectarea laptelui
  • Achiziția de mașini de transport frigorifice pentru lapte/ carne
  • Achiziția de abator mobil pentru bovine/ porcine/ ovine/ caprine
  • Construirea/ modernizarea de unități pentru procesarea laptelului. a cărnii, legumelor și cerealelor sau investiții privind marketingul produselor
  • Modernizarea unităților de procesare carne/ lapte
  • Construirea de spații de depozitare pentru legume și fructe
  • Înființarea/ modernizarea de sere/ solarii pentru legume
  • Investiții privind protecția mediului (vor fi obligatoriu realizate împreună cu alte investiții prevăzute în cadrul acestei măsuri).

Măsura 6. Investiții pentru ocuparea populației marginalizate (ONG-uri)
Valoare totală 40.860,72 euro, valoarea maxima finanțabilă/ proiect este 40.860,72 euro. Sprijin nerambursabil 100%. 

Măsura 7. Înființarea sau diversificarea activităților nonagricole
Valoarea totală 300.000 euro, valoarea maximă finanțabilă/ proiect este 50.000 euro. Sprijinul nerambursabil se acordă în două tranșe: 90% la semnarea deciziei de finanțare, 10% cu condiția implementării corecte a planului de afaceri, fără a depăși trei ani de la semnarea deciziei de finanțare.
Scopul acestei măsuri este susținerea financiară a întreprinzătorilor care realizează activități neagricole pentru prima dată (Startup-uri) sau diversificarea activităților agricole spre non-agricole. O condiție este să nu fi fost acționar într-o societate cu activitate similară sau în domeniu, verificările fiind riguroase în acest sens. Operațiuni care sunt în concordanță cu regulile generale din Regulamentele Europene (conform listei CAEN).

Deschiderea de apeluri de proiecte este preconizată să aibă loc în luna noiembrie, debutând cu măsurile destinate administrației publice locale și activităților non-agricole, au precizat reprezentanții GAL.

Contact GAL:

Telefon: 0265.536.015

Punct de lucru: Tudor Vladimirescu, nr. 5, Gurghiu

Email: gal.mures.harghita@gmail.com

11.20.2017
Înainte de primul clopoțel. Investiții la școlile din Ibănești
Înainte de primul clopoțel. Investiții la școlile din Ibănești
Luni, 11 septembrie, școlile din Dulcea și Ibănești Sat îi vor întâmpina pe elevi cu o serie de îmbunătățiri.

Clădirea școlii din Dulcea are un acoperiș nou, au fost înlocuite țigla, pervazele și au fost aduse o serie de alte modernizări.

Școala din Ibănești Sat a trecut printr-un proces amplu de reabilitare (redimensionare, modernizare), încheiat în această vară, aripa nouă a clădirii fiind izolată. Aici, în școala din Ibănești Sat, vor fi aduse cele două grupe de grădiniță care până acum erau în centru. Lucrările vor continua cu izolarea întregii clădiri a școlii (aripa veche) și cu finalizarea gardului, după cum spune Dan Vasile Dumitru, primarul comunei.

Reamintim că în Dulcea și Ibănești Sat vor fi următoarele formațiuni de studiu:

-Dulcea - o grupă de grădiniță, clasa a II-a și clasă pregătitoare. De reținut: clasele a V-a și a VI-a au fost mutate de la Dulcea, la Ibănești Pădure!

-Ibănești Sat: două grupe de grădiniță, o clasă pregătitoare și câte o clasă din I-VIII. Grupele de grădiniță vor avea săli noi de clasă, în clădirea școlii din Ibănești Sat.

09.11.2017
Căminele culturale din Ibănești Sat și Ibănești Pădure vor fi reabilitate și modernizate prin AFIR
Căminele culturale din Ibănești Sat și Ibănești Pădure vor fi reabilitate și modernizate prin AFIR
Proiectele de finanțare depuse de Primăria Ibănești în prima parte a anului pentru reabilitarea și modernizarea căminelor culturale din Ibănești Sat și Ibănești Pădure la AFIR Alba Iulia – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - au fost aprobate. Cele două clădiri vor trece printr-un proces amplu de modernizare, reabilitare, consolidare și vor fi dotate cu echipamente noi. 

Primăria Ibănești a depus două proiecte de finanțare separate, existând probabilitatea să fie acceptate ambele, unul dintre ele sau niciunul. Din fericire, datorită punctajului obținut de fiecare dintre ele, au fost acceptate ambele proiecte. Finanțarea înseamnă 395.696 de euro pentru reabilitarea și modernizarea Căminului Cultural din Ibănești Sat și 355.173 euro pentru reabilitarea și modernizarea Căminului Cultural din Ibănești Pădure.

"Am estimat că avem 55 de puncte și sunt foarte multe proiecte care nu fac 20-30 de puncte. Avem și o serie de avantaje: suntem într-o zonă cu un relativ potențial turistic (Ibăneștiul este cuprins într-o statistică națională, ceea ce ne dă punctaj), activitățile pe care le facem în cămine în mod obișnuit ne-au dat punctajul maxim (sunt activități și sociale și culturale și acestea chiar contribuie la punctaj, să ajungem la cele 55 de puncte) – 20 de puncte facem numai pe activități", spunea primarul comunei, Dan Vasile Dumitru, în preajma depunerii proiectelor. De altfel, punctajul estimat a coincis cu cel acordat de AFIR, 55 de puncte, comuna noastră numărându-se astfel printre cele 18 localități ale căror cereri de finanțare au fost aprobate în perioada respectivă.

Schimbare la față pentru căminele culturale din Ibănești Sat și Ibănești Pădure

Per ansamblu, confortul termic - "pe timp de iarnă, căminele noastre sunt ca un ghețar: te duci, ai înghețat și te-ai ales cu o răceală" - punctează primarul, și consolidarea - căminul din Ibănești Pădure reprezintă un pericol real din acest punct de vedere pentru că la un cutremur ar putea să se dărâme fiind construit fără studii, consolidări, grinzi de rezistență - sunt două dintre aspectele principale care vor fi atinse. În plus, se va avea în vedere siguranța la foc și siguranța oamenilor în caz de incendiu, fiind introduse criterii noi, obligatorii pentru sistemele de stingere a incendiilor. Acest lucru înseamnă rezervă de apă, bazine suplimentare, pompe, circuite separate, tavane modificate să reziste o jumătate de oră la foc, zonă de eliminare a fumului.

La Ibănești Pădure, se va face o consolidare temeinică a structurii de rezistență a clădirii și, pentru consolidarea tavanului, se vor pune grinzi metalice. Acoperișul va fi înlocuit în totalitate, clădirea va fi izolată termic, tâmplăria actuală urmează să fie înlocuită cu lemn stratificat, se pune geam termoizolant, vor fi aduse instalații noi de încălzire, instalații de ventilație și climatizare, instalații moderne de stingere a incediilor. Dotări noi: sisteme audio-lumini, de proiecție, scaune, mese, dulapuri. În dotarea căminului va intra și un pian clasic.

"Căminul din Ibănești Sat (de dată mai recentă, anii '90) are marele dezavantaj că, atunci când plouă torențial, se udă tot căminul", spune primarul comunei. Se va înlocui învelitoarea acoperișului, tavanul se consolidează cu grinzi metalice, vor fi instalații moderne de încălzire, se vor pune instalații de ventilație și climatizare. Dotări noi care se vor aduce: mese, dulapuri, vitrine, sisteme proiecție, luminare, sonorizare. 

Altfel spus, prin finanțarea obținută de Primăria Ibănești, cele două cămine culturale vor arăta modern, vor fi dotate cu echipamente noi și vor oferi confort și siguranță.

09.08.2017
Școlile se pregătesc să-și deschidă porțile. Ce noutăți aduce anul școlar 2017-2018
Școlile se pregătesc să-și deschidă porțile. Ce noutăți aduce anul școlar 2017-2018
"Vai, s-a stricat soarele!", exclamă Mariana Gliga și se urcă pe un scaun ca să ajungă la soarele hârtie de deasupra tablei. Îi conturează o gură mare, zâmbitoare. "Îți place, e prietenos?"

Apoi, începe să încrețească un ștergar viu colorat ca să-l așeze, așa cum a învățat-o bunica ei, lângă o farfurie veche, de lut. "Uite, are o pisicuță cusută pe el", îmi arată. Sunt micile ei surprize și detalii cu care înfrumusețează sala și speră să-i bucure pe copiii din clasa a treia din Isticeu.

În toate școlile din Ibănești este la fel. Se lucrează cu suflet. În ultimele zile de vacanță de vară, nu doar copiii, ci și cadrele didactice se pregătesc cu emoție pentru începerea noului an școlar. Toată lumea, fără excepții, lucrează să aranjeze sălile de clasă, să le împodobească și să le înveselească, să creeze un spațiu prietenos, în care copiii să vină cu plăcere. 

Luni, 11 septembrie, ora 9:00, are loc deschiderea anului școlar 2017-2018

Școala Gimnazială Ibănești începe noul anul școlar cu un total de 26 de formațiuni de studiu (grădiniță, clase pregătitoare, ciclu primar, gimnazial), repartizate astfel: șase grupe grădiniță (una la Dulcea, două la Ibănești Pădure, una la Isticeu, două la Ibănești Sat), douăsprezece clase de ciclul primar și opt clase ciclul gimnazial. În total - 466 de elevi, 34 de cadre didactice, dintre care 26 sunt titulare, un pensionar și 7 suplinitori calificați.

Pe structuri de învățământ, formațiunile de studiu sunt repartizate în felul următor:

-Dulcea - o grupă grădiniță, clasa a II-a și clasă pregătitoare. De reținut: clasele a V-a și a VI-a au fost mutate de la Dulcea, la Ibănești Pădure!

-Ibănești Pădure: două grupe grădiniță, patru clase gimnaziale (clasele V-VIII). În clădirea de la Isticeu va fi o grupă de grădiniță și ciclu primar complet (pregătitoare - clasa a IV-a).

-Ibănești Sat: două grupe grădiniță, o clasă pregătitoare și câte o clasă din I-VIII. Grupele de grădiniță vor avea săli noi de clasă, în clădirea școlii din la Ibănești Sat.

Noul plan cadru de învățământ a ajuns la clasa a V-a

La nivel național, noul plan cadru de învățământ, care s-a introdus treptat, a ajuns la clasa a V-a (elevii care intră în clasele a V-a au urmat noul plan cadru de învățământ încă din clasa pregătitoare, acesta urmând să ajungă în anii următori, odată cu ei, la clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a.)

Elemente de noutatele pentru clasele a V-a pe care le aduce noul plan cadru de învățământ: o oră mai puțin de limba română pe săptămână (4 ore/ săptămână), o oră/ săptămână de educație socială, două ore/ săptămână de limbă străină, numărul de ore de istorie crește la două (de la o oră/ săptămână), informatica nu mai este disciplină opțională, ci devine materie obligatorie, cu o oră pe săptămână (în vechiul plan cadru, urmat încă de clasele a VI-a, a VII-a, a VIII-a, informatica rămâne materie opțională). De asemenea, devine obligatorie studierea unei discipline opționale  (opțional integrat la nivelul mai multor arii curriculare, ceea ce se referă la faptul că atinge mai multe domenii). La nivelul Școlii Gimnaziale Ibănești, disciplina opțională, care atinge educație fizică, sport și sănătate, matematică și științe ale naturii, om și societate, consiliere și orientare va fi "Educație estetică și îngrijirea corpului uman", predat de doamna profesoară Lucreția Boier. 

Microbuzul școlar 

Transportul școlar va fi asigurat, ca și în anii anteriori, de microbuzul școlar, care are o capacitate de 16 locuri (dintre care un loc este al cadrului didactic însoțitor) plus șofer. Microbuzul școlar efectuează transportul doar între unități de învățământ, stațiile fiind stabilite strict pe traseul care le leagă.

"Traseul microbuzului din Ibănești leagă școlile din Dulcea, Ibănești Pădure, Tireu (grădinița Tireu - faptul că a fost grădiniță ne-a permis să aducem microbuzul până aici, altfel nu puteam urca până în această zonă), Isticeu, Ibănești Sat. Oricât ne-am dori, microbuzul nu poate să-și schimbe traseul sau să devieze pentru a ajunge la zonele mai îndepărtate, legea nu ne permite acest lucru. Microbuzul asigură transportul între unități de învățământ, nu este transport domiciliu-școală. În plus, nu există nici timpul să facem asta - sunt 129 de elevi care trebuie transportați și avem un singur microbuz care poate duce, în același timp, doar 15 copii", spune Ingrid Dan, director Școala Gimnazială Ibănești.

Și anul acesta vor fi clase care încep programul de la ora 9. Legea prevede începerea cursurilor la 8 dimineața, dar există o excepție: în cazuri bine întemeiate se poate începe la ora 9. "Situația noastră este întemeiată, avem un singur microbuz (microbuze nu au mai fost alocate de la minister), așa că am schimbat ora pentru ca toți elevii să poată fi aduși la școală la timp", explică Ingrid Dan.

Vă așteptăm, copii!

Luni dimineața, la ora 9:00, clopoțelul se va auzi din nou în curțile școlilor. Sălile de clasă, coridoarele vor fi din nou însuflețite de zeci și zeci de glasuri de copii. Planșele, materialele, desenele, decorațiunile pregătite de învățători și profesori vor putea fi admirate și folosite. Soarele desenat de Mariana Gliga îi va înveseli pe elevi, din locul lui, de deasupra tablei. Veselele clase de grădiniță din Ibănești Sat își vor primi pentru prima dată micuții "locatari". Emoțiile vor fi mari pentru cei care trec pentru prima oară pragul școlii și-și vor cunoaște învățătoarea sau pentru cei cei care se despart de ea și trec mai departe, în clasa V-a. Pe cei din clasa a VIII-a îi așteaptă un an dificil, cu o evaluare națională la final.  

Tuturor le urăm mult succes în noul an școlar și sunt așteptați cu drag la școală!

GALERIE FOTO: Pregătiri pentru începerea școlii

09.07.2017
Noutăți de la Fâncel. Ultimele pregătiri pentru Festivalul Văii Gurghiului
Noutăți de la Fâncel. Ultimele pregătiri pentru Festivalul Văii Gurghiului
Pregătirile pentru Festivalul Văii Gurghiului 2017, ediția a XII-a, au intrat pe ultima sută de metri. 

Au mai rămas doar câteva zile până la începerea celei de-a XII-a ediții a îndrăgitului festival. Programul - cu interpreții, ansamblurile, formațiile, momentele speciale și tradiționalele concursuri - a fost deja făcut public de organizatori (mai multe despre program: Festivalul Văii Gurghiului 2017. Tradițiile coboară de pe scenă printre oameni), iar reprezentanții instituțiilor din județ implicate în organizarea evenimentului (Poliție, Jandarmerie, Agenția Pentru Protecția Mediului, Smurd, ANPC, ISU - Inspectoratul pentru Situații de urgență, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Direcția de Sănătate Publică, Consiliul Județean Mureș, Instituția Prefectului Mureș) și ai Asociației Comunităților Văilor Gurghiului (Reghin, Solovăstru, Gurghiu, Hodac, Ibănești) s-au întâlnit la Fâncel într-o ședință în care au fost trecute în revistă toate aspectele organizatorice.

"Este un eveniment care, an de an, implică toate instituțiile. Toată lumea a fost prezentă și, deși toți știm ce avem de făcut din ceilalți ani, am vrut să reconfirmăm lucrurile, să ne asigurăm că totul este așa cum trebuie", a spus Neluțu Gliga, directorul festivalului. "Am convingerea că toate lucrurile vor fi în regulă, am încredere în instituțiile care se ocupă de ceea ce înseamnă siguranță", a subliniat, la rândul lui, Lucian Goga, prefect județ Mureș.

Sâmbătă după-amiază, Ibănești promite un moment special în cadrul festivalului, când echipe de dans din Letonia și Ungaria, care se numără printre delegațiile care ne vizitează comuna în perioada 24-27 august, vor urca pe scena mică a festivalului. De asemenea, va fi și un dans comun, care va aduce împreună pe scenă Letonia, Ungaria și România, după cum spune, în continuare, Dan Vasile Dumitru, primar Ibănești. 

Pregătirile pe platoul Fâncel sunt în toi. În aceste zile se lucrează intens pentru ca fiecare casă din satul alegoric să fie aranjată, împrospătată și decorată pentru a-și putea primi oaspeții așa cum se cuvine în timpul zilelor de festival.

Casa Ibănești (foto sus) a fost vopsită și i-au fost schimbate șindrila și podeaua.

Pregătiri la casa Gurghiu (foto sus).

 

 

08.22.2017
Festivalul Văii Gurghiului 2017. Tradițiile coboară de pe scenă printre oameni
Festivalul Văii Gurghiului 2017. Tradițiile coboară de pe scenă printre oameni
A mai rămas doar o săptămână până la Festivalul Văii Gurghiului, 25-27 august, eveniment ajuns la ediția numărul XII, organizat de Asociația Comunităților Văii Gurghiului, Consiliul Județean Mureș și Instituția Prefectului Mureș.

Tradițiile și obiceiurile vor fi și mai prezente în acest an pe platoul Fâncel, din Ibănești, promit organizatorii. "Scopul festivalului este promovarea bogăției etnografice a Văii Gurghiului, a tradițiilor, obiceiurilor, a costumelor populare și a mâncărurilor din locurile noastre și am vrut ca lucrul acesta să se vadă și mai mult în acestă ediție față de cele anterioare", spune Neluțu Gliga, directorul festivalului. De aceea, tradițiile vor coborî anul acesta de pe scenă printre oameni.

Duminică după-amiază (în jurul orei 17.20) se va reedita nunta tradițională pe Valea Gurghiului. Este un moment special care adună sub umbrela lui obiceiurile de nuntă de pe toată valea și care va fi adus la viață prin participarea tuturor comunităților. Acesta începe la casa mirelui, care va fi casa Solovăstru, de unde se merge după nași și apoi după mireasă, la casa Ibănești. Va fi respectat ritualul complet cu staroste, chemători și obiceiul legatului drumului. Nașii vor veni din partea Gurghiului și a Hodacului. După ce alaiul mirelui, care îl are ca staroste pe Ilie Frandăș, cunoscutul om de televiziune de la Ardeal TV, ia mireasa, merg cu toții spre biserică, în chiuituri. Cât mirii sunt în biserică, afară se încinge jocul ("De-a lungul" și "Bătuta"), condus de un stegar. Jocul este deschis oricui dorește să ia parte la el! Se pleacă apoi spre casa Solovăstru cu carul cu zestre, în chiuituri în care se laudă zestrea și felul în care au fost lucrate țoalele, țolincile, pernele. 

Pe peretele scenei mici a festivalului vor fi expuse costume populare autentice, de la cele mai vechi până la cele lucrate în zilele noastre. Vor putea fi admirate costume bârsănești, cu șorț cu peană, un costum vechi de 150 de ani, costume bărbătești, dar și haine de lucru, de zi cu zi, spune Dorina Fărcaș, director Cămine Culturale Ibănești. Pe scenă vor fi așezate și două războaie de țesut funcționale. La unul dintre ele, o femeie pricepută va țese pânză pentru "merindări", iar la celălalt se vor lucra preșuri de cârpă. Cei dornici pot admira acest meșteșug, pot pune întrebări și chiar să încerce să țeasă. Vor mai avea ocazia să vadă cum se toarce, cum se brodează o cămașă populară și care este tehnica cusutului de mână.

Părerea tinerilor a contat

Ediția 2017 a anunțat încă din luna aprilie o noutate, când tinerii din comunitățile de pe Valea Gurghiului au fost implicați în organizarea acestuia. Ei au avut ocazia să spună care sunt preferințele lor muzicale, ce artiști și formații la modă ar dori să urce pe scenă, pe baza propunerilor lor realizându-se lista de artiști. Prin urmare, artiștii de muzică ușoară și formațiile invitați reflectă astfel preferințele lor. Promovarea tradițiilor este principalul scop al acestui festival, dar, pe lângă acesta, dorința directorului festivalului este să vadă și tineri participând în număr cât mare. "Vreau să-i scoatem pe tineri de pe laptopuri, de pe Facebook și să intre în contact cu ceea ce este reprezentativ și valoros pentru valea noastră. Tocmai de aceea avem program și pentru ei". 

Festivalul Văii Gurghiului - program

Spectacolele de pe scena mică vor începe de la ora 13.00 și, de la ora 19.00, se vor muta pe scena mare a festivalului. Sâmbătă și duminică, de la ora 10.00, se va ține Sfânta Liturghie la Biserica Sf. Ilie, de la Fâncel.

Vineri seara: tineri interpreți de muzică ușoară, Gențiana și Lidia Buble.

Sâmbătă, de la ora 13.00: ansambluri folclorice și interpreți locali, Elena Violeta Man, Ionela Moruțan, Livia Sorlea, Leontina Pop, Mariana Deac. Adda Deschiderea oficială are loc sâmbătă, la ora 18.00, pe scena mică.

Duminică: ansambluri folclorice și interpreți locali, Florina Oprea, Mihaela și Ciprian Istrate, Doru și Alin Pop, Andra Ioana Matei, Alexandru Pugna, Vasilică Ceterașul. Trupa Coco, Cargo.

În zilele de sâmbătă și duminică vor avea loc mai multe concursuri: concurs de gastronomic (duminică, 14.00-17.00), fasonatori (sâmbătă, ora 13.00), pescuit (9-11.30 și 17-19.30/ duminică 9.00-11.30 - se pescuiește doar cu muscă uscată), competiții sportive (duminică, 9.00-15.00). Înscrierile pentru concursuri se fac sâmbătă, 7.30-8.30, pe platoul Fâncel.

Să ne amintim: pe scena Festivalul Văii Gurghiului, 2016

08.18.2017
Charter of European Rural Communities, Ibănești 2017. Așteptăm oaspeți în Ibănești!
Charter of European Rural Communities, Ibănești 2017. Așteptăm oaspeți în Ibănești!
Peste două săptămâni, comuna noastră va fi gazda întâlnirii pentru tineret din cadrul Charter of European Rural Communities. Vom avea 39 de oaspeți, din 10 țări: Austria, Danemarca, Luxemburg, Croația, Slovacia, Marea Britanie, Malta, Lituania, Letonia, Ungaria. La întâlnire va lua parte și secretarul organizației, Clemens Wagner.

Întâlnirea are loc în perioada 24-27 august, iar oaspeții, așa cum se obișnuiește în cadrul acestor evenimente, vor fi cazați la familii din Ibănești - o ocazie excelentă de a lega prietenii și de a le arăta modul nostru de viață, activitățile zilnice, bucătăria locală. 

De altfel, pentru că evenimentul se desfășoară în aceeași perioadă cu Festivalul Văii Gurghiului, ei vor putea să observe îndeaproape obiceiurile, tradițiile, costumele și dansurile populare și să încerce mâncărurile specifice zonei noastre. "În aceste zile, avem ocazia să facem cunoscute în Europa tradițiile, portul, ospitalitatea românească și, nu în ultimul rând, să arătăm acest colț de rai în care avem șansa să trăim", spune Ingrid Dan, director Școla Gimnazială Ibănești, și unul dintre organizatori. Potrivit acesteia, două delegații participante, din Ungaria și Letonia - Kandava (Letonia) și Nagycenk (Ungaria) - vor dansa sâmbătă, 26 august, pe scena festivalului, în calitate de invitați speciali. Tema generală a întâlnirii, care va fi dezbătută în două sesiuni de wokshopuri, este "Toleranță și Solidaritate - Punți spre Pace în Europa". 

Pe lângă participarea la festival și timpul petrecut alături de familiile - gazdă din Ibănești, delegațiile vor putea descoperi zona, în program fiind incluse vizite la Salina Praid și Sovata. De asemenea, vor fi organizate petreceri, activități distractive (paintball sau tir, la alegere) și sâmbătă seara va fi cina festivă.

În afară de realizarea unui program cât mai atrăgător, pregătirile includ și aspecte practice precum punerea la dispoziția invitaților de ecusoane, rucsacuri, tricouri, stabilirea tinerilor voluntari care vor fi prezenți la majoritatea activităților, asigurarea transportului delegațiilor de la și către aeroporturi, asigurarea meselor.

Membră a Charter of European Rural Communities din 2007, comuna noastră a mai găzduit o întâlnire în anul 2012.

Până pe 24 august, să ne amintim de întâlnirea din 2012!

08.09.2017
"O LUNĂ ÎN BIBLIOTECĂ": activități de vacanță pentru copii la Biblioteca Comunală Ibănești
"O LUNĂ ÎN BIBLIOTECĂ": activități de vacanță pentru copii la Biblioteca Comunală Ibănești
Săptămâna viitoare, Biblioteca Comunală Ibănești dă startul la "O LUNĂ ÎN BIBLIOTECĂ", proiect educativ și cultural care se adresează elevilor și care se va derula pe durata lunii august.

Timp de două ore, de luni până vineri, copiii vor citi, vor spune povești, se vor juca, vor învăța, vor participa la ateliere de creativitate și vor viziona filme. Ei vor descoperi lucruri noi într-un mod distractiv, într-o serie de activități structurate în felul următor:

Luni: 14.00-15.00 "Cartea nu e în vacanță!" și 15.00 - 16.00 "Hai la joacă!"

Marți: 14.00-15.00 "Atelier de creativitate", 15.00 - 16.00 "Ora poveștilor" 

Miercuri: 14.00-15.00 "Știai că?", 15.00 - 16.00 "Hai la joacă!"

Joi: 14.00-16.00 Lucru manual - șezătoare

Vineri: 14.00-16.00 Cinema la bibliotecă

"Îmi doresc ca, timp de două ore, să ofer copiilor și altceva decât calculator, tabletă, internet", spune Nicoleta Man, bibliotecar. "Activitățile, pe care le vom desfășura în fiecare zi, stimulează creativitatea, atenția, curiozitatea și cultivă dragostea pentru carte".

Programul "O LUNĂ ÎN BIBLIOTECĂ" debutează săptămâna viitoare.

Înscrierile au loc săptămâna aceasta. Pentru detalii: Nicoleta Man, bibliotecar - coordonator proiect.

 

08.01.2017
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, în vizită la Ibănești
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, în vizită la Ibănești
Comuna noastră l-a avut ieri oaspete pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, vizită-surpriză care se numără printre deplasările pe care acesta le face în mod regulat pentru a se informa asupra activității din diverse zone ale țării.

"Mă interesează în mod deosebit felul în care se lucrează aici și ce inițiative locale au început să se contureze, în așa fel încât să le dezvoltăm, să le proiectăm la nivelul zonei și apoi să le dăm exemplu în întreaga țară", a spus ministrul. 

Petre Daea s-a întâlnit cu primarul Dan Vasile Dumitru, a mers la stâna din Obârșie, s-a interesat despre inițiativele locale, vizitând fabrica Mirdatod. Necesitatea elaborării unei strategii comune de acțiune minister-mass media, pentru o mai bună promovare a produselor românești, și sprijinirea agriculturii ecologice sunt câteva dintre aspectele pe care Mircea și David Todoran, de la Mirdatod, le-au subliniat în discuțiile avute cu ministrul.

Aspecte și impresii din vizita în Ibănești

07.24.2017
Invitație la vâltoare!
Invitație la vâltoare!
Duminică, 23 iulie, cu începere de la ora 11.00, sunteți invitați la evenimentul cultural "La vâltoare". Manifestarea are mai multe componente: la ora 11, la muzeul din Căminul Cultural din Ibănești Sat, se spune "Povestea Pănurii" și continuă, la vâltoarea lui Dumitru Suceava, din Ibănești Sat, cu "Povestea piuei", "Povestea vâltorii" și "Spălatul țesăturilor în vâltoare".

 În esență, este vorba de o activitate de cercetare în teren, derulată de Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș (C. J. C. T. E. A.), care prilejuiește punerea în scenă a obiceiurilor legate de vâltoare. "Valea Gurghiului, zona Mureșului Superior sunt regiuni care își păstrează tradițiile mai bine decât alte părți, zona de câmpie, de exemplu", spune Anna Náznán, referent cultural în cadrul Centrului de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale, din cadrul C. J. C. T. E. A., care ne-a mărturisit intenția de a reveni în Ibănești și pentru alte obiceiuri, cum ar fi șezătoarea și claca.

Programul, gândit de Dorina Farcaș, director Cămine Culturale Ibănești, va fi susținut de Grupul Folcloric Ibășteana, aflat sub coordonarea acesteia.

Acțiunea va fi filmată și fotografiată, astfel încât obiceiurile și poveștile din Ibănești legate de această ocupație să rămână înregistrate în arhiva Centrului de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale. Protejarea patrimoniului cultural tradițional și promovarea acestuia în circuitul național de valori sunt doar câteva dintre misiunile Centrului Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș.

Sunteți așteptați cu drag la acest eveniment special, îmbrăcați în număr cât mai mare în straie populare!

 

07.19.2017
Slujbă de sfințire la stâna din Poiana Obârșii
Slujbă de sfințire la stâna din Poiana Obârșii

Stâna din Poiana Obârșii a fost binecuvântată și sfințită ieri, 13 iunie, de preoții Oprea Eugen, Franc Florin și Someșan Tudor Toma, în prezența membrilor Comitetului Consultativ al Composesoratului Ibănești.

Poiana Obârșii este una dintre cele șase locații din România în care au fost construite stâne la standarde europene, în cadrul proiectului de cooperare elvețiano-român, „Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă”. Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea modelelor agricole din zona montană a României prin integrarea activităților tradiționale în sistemul economic modern.

S-a urmărit îndeplinirea următoarelor deziderate: maxima igienă alimentară, confortul animalelor, refacerea covorului ierbos, independență energetică, cursuri de formare profesională, precum și valorificarea produsului final printr-un brand – „De La Munte”.

Am avut în vedere întregul proces de obținere a produsului, de la iarbă până la brânza tradițională, cu respectarea normelor de igienă”, explică Ioan Agapi, director executiv al Federației Agricultorilor de Munte „Dorna” Vatra Dornei, una dintre organizațiile implicate în realizarea proiectului (alături de Agrom-RO, Romontana, Fundația „Open Fields” și Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Bergbiete – SAB).

Cei șase beneficiari direcți ai proiectului sunt: Composesoratul Ibănești (Mureș), Asociația Crescătorilor de Oi Străcioru, din Bistrița Bârgăului (Bistrița-Năsăud), Asociația Crescătorilor de Animale (Tulgheș), Asociația producătorilor Montani Fărcașa (Neamț), Asociația de Dezvoltare Rurală Grințiesul Broșteni (Suceava) și Obștea Năruja (Vrancea).

 

06.29.2017
Dublă lansare de carte la Căminul Cultural din Ibănești Sat
Dublă lansare de carte la Căminul Cultural din Ibănești Sat

Duminică, 28 mai, vă invităm la un eveniment special: lansarea a două volume - "De la lume adunate”, de Mihai Teodor Nașca și „Vis creț pe Gurghiu”, de Carmen – Ioana Frandeș.

Începând cu ora 16, la Căminul Cultural din Ibănești Sat, are loc evenimentul de lansare a volumelor „De la lume adunate”, de Mihai Teodor Nașca, cunoscut pentru emisiunile de folclor,  și „Vis creț pe Gurghiu”, de Carmen – Ioana Frandeș.

La doar 21 de ani, Carmen-Ioana Frandeș, cu rădăcini în Ibănești, își face debutul literar cu volumul de poezie și proză „Vis creț pe Gurghiu”. Tânăra autoare scrie deja de ceva vreme pe blogul curlydreamsblog.com, dar cartea de față este rodul unui context special, al unor motivații și trăiri aparte, care au inspirat-o. „Sunt gânduri tinerești crețe, adică diferite, pentru că fiecare creț este diferit, niciun creț nu seamănă cu celălalt”, spune Carmen-Ioana Frandeș. Foarte curând va urma o nouă carte care, cel mai probabil, va avea aceeași structură, poezie-proză-poezie, ne asigură tânăra autoare.

În „Cuvânt înainte”, Mihai Teodor Nașca povestește cum a luat naștere „De la lume adunate”. „Încă de prin anul 2005, când lucram în presa scrisă mureșeană, gândul meu a fost să surprind momente și povești din lumea celor care se apleacă asupra cântecului tradițional românesc. Fie că se află la început de drum, fie că au în spate istorii și ani de experiență, toate acestea s-au regăsit într-un săptămânal mureșean de la acea vreme, „Informația de Mureș”. Se adunau rând pe rând poveștile acestor oameni, în paginile de ziar, iar istorisirile mi le făceau de regulă după ce terminam de filmat emisiunea „Viața Satului Mureșean” la Televiziunea Tîrgu Mureș (…) Apoi piața media s-a diversificat, opțiunile tehnice s-au multiplicat și o parte dintre aceste interviuri și-au găsit locul pe blogul personal, www.mihainasca.wordpress.com, dar și în alte publicații sau site-uri. Poate că acela a fost momentul în care aceste informații conținute în interviuri au început să fie accesate, citite și tot atunci au venit și primele îndemnuri de a le cuprinde pe toate într-o carte. Cu trecerea timpului deveneau tot mai multe și nu mică mi-a fost surprinderea ca să văd atunci când le-am contabilizat că sunt peste o sută de interviuri. Ca și element central al interviurilor se va regăsi întrebarea legată de definirea folclorului, însă este posibil ca atunci când lecturați cele scrise, să descoperiți noi valențe ale interpreților de folclor, lucruri mai puțin știute sau alte sensibilități ale acestora. Tot aici veți găsi descrieri ale unor zone folclorice, discuții cu etnologii vremii și multe altele.”

06.29.2017