Tradiții

Când acul așterne minuni pe pânză
Când acul așterne minuni pe pânză
Atestate de anul acesta ca meșteri populari, Dorina Farcaș și Elena Murar creează cămăși folosind tehnici diferite ale lucrului de mână care pun în evidență, fiecare în felul ei, frumusețea motivelor tradiționale românești.

Când scoate un model pentru o cămașă cu umăr înflorat și viu colorat, care se poartă la "șorțul cu peană", Dorina Farcaș pune peste pânza cu modelul deja cusut o coală de calc, pentru a-l putea desena cu acuratețe. Apoi, întinde bine pe masă materialul nou, alb, pe care urmează să coasă, peste el pune o coală de indigo, coala de calc și le prinde bine în piuneze pentru a putea contura, cu creionul sau cu pixul, modelul pe care urmează să-l coasă. "Înainte, când nu aveau calc, femeile foloseau hârtie la sul", povestește Dorina. "Înmuiau o cârpă în ulei și dădeau cu ea peste hârtie". Iar de aici, începe partea cu adevărat migăloasă: umple conturul desenat, cusând cu pășituri, de sus în jos, fir lângă fir. Cel mai bine lucrează așa pe "puplin" și coase cu fir de bumbac, pe care mai întâi îl umezește și îl dă prin pânză pentru a se asigura că nu iese culoarea din el. Funduri de pernă, fețe de masă, modele de pe cămăși mai vechi, toate pot fi pentru ea surse de inspirație. 

Cămașa la care lucrează astăzi nu are însă un umăr cu o cromatică bogată. Nici modelul nu mai este desenat în prealabil pe pânză, ca în cazul țesăturii pline a puplinului. Acul ei așterne harnic rânduri verticale ("șâre") de flori negre, mărunte, cusute în butucași (în X-uri) pe pânza de panama, pentru o cămașă bârsănească. Nu mai sunt contururi rotunjite de flori, ci coase pe ochiurile din material, respectă ordinea și numărul împunsăturilor, iar motivele realizate astfel sunt mai stilizate, geometrice chiar.

Modele stilizate și efecte picturale cu butucași și pășituri

Aceasta este, de altfel, tehnica de lucru preferată de Elena Murar care, folosindu-se de butucași și pășituri, reușește să creeze modele de-a dreptul picturale. A început cu cămăși bârsănești cusute pe panama, primul model fiind chiar unul dintre cele mai grele și bogate, dar și-a dat seama de lucrul acesta doar mai târziu, după ce cususe deja câteva cămăși. De la mama ei, care brodează costume populare, a învățat să croiască, să adauge pavă, să încrețească la gât, să modeleze cănaci. Cu timpul, a învățat chiar multe tipuri de încrețituri, a început să lucreze pe materiale mai fine și mărunte, pe albiniță și in topit. A avut nevoie de ceva timp până să îndrăznească să introducă, pe lângă cele câteva mărgele aurii discrete, și un strop de culoare, trecând peste monocromia cămășilor bârsănești - la început puțin roz, apoi a trecut la combinația negru-roșu, după care a abordat o paletă cromatică bogată, ajungând la trandafiri ampli, în multe nuanțe, cu jocuri de umbre care le conferă volum. Iar acum coase în butucași chiar și cămăși cu umăr bogat.

Principala ei sursă de inspirație este o veche carte de modele de la mama sa, din care scoate modelele pe hârtie de matematică sau milimetrică: numără fiecare ochi, îl trece pe hârtie și, când începe să lucreze, are mereu hârtia în față. La modelele în care motivele se repetă este mai simplu, ajunge să le învețe pe de rost, dar sunt cazuri în care trebuie să numere fiecare împunsătură.

Recent, Dorina Farcaș și Elena Murar au primit atestatul de meșteri populari de la Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș (C. J. C. T. E. A.), iar creațiile lor vor putea fi admirate la expozițiile și evenimentele cu specific tradițional-meșteșugăresc.

 

 

11.24.2017
Maestra mărgelelor
Maestra mărgelelor
Acul subțire-subțire, atât de fin încât abia îl văd, s-a curbat după forma degetelor celei care îl folosește zilnic. Dar Anuța Todoran, din Dulcea, ar avea nevoie de ace și mai subțiri, care să se potrivească celor mai mărunte mărgele.

Are o mulțime de mărgele, mici, viu colorate, adunate de pe cămăși vechi, dar până să găsească acele potrivite cu care să lucreze, care să intre prin ele, le adună în cutiuțe și le păstrează. Preferă să lucreze cu mărgele mici, chiar dacă e mai migălos și mai dificil, dar se așază mai bine în model, iar florile sunt mai finuțe și mai bine conturate.

Anuța încrețește și coase cămăși, cătrânțe, șorțuri cu peană, zgărdane și curele cu mărgele. Le face cu drag pe toate, dar cel mai mult îi place să lucreze cu mărgele (deși lucrul acesta este foarte migălos și merge mai greu), iar când este tristă sau supărată, o ajută să se liniștească. "Când lucrez cu mărgele, trebuie să mă gândesc la lucru, să fiu mai atentă, e mai meticulos. Mă gândesc numai la cusut, la culori, la cum se potrivesc", spune Anuța. Iar lucrul acesta o ajută să mai uite de probleme. Îi place să lucreze încet și bine, în ritmul ei, să nu se grăbească și să nu fie nevoită să facă un lucru de două ori, în liniște, fără televizor, poate cântând o priceasnă. Iar lucrul acesta îi ține de urât și o ajută, mai ales de când i-a murit soțul și nepoții i-au plecat în străinătate.

Ca să scrie modelele după care urmează să coasă cu mărgele, folosește un aluat din apă și făină. Desenează modelul cu carioca pe un sac de folie, împunge cu acul modelul după conturul trasat cu carioca și potrivește folia pe brașon (le fixează bine, să nu alunece). Apoi, face o pastă din apă și făină și, cu un tifon, o întinde peste punctele făcute cu acul, după care împunge încă o dată cu urechile acului pentru ca pasta să ajungă pe catifea. "Să vină modelul cumsecade și să știu cum să mă duc pe el. Că dacă nu, nu mă pot orienta sau vin două flori laolaltă și nu știu cum trebuie cusute", îmi zice și-mi arată cureaua întinsă pe masă. "De-abia aștept să plouă sau să vină iarna și să mă apuc de cusut. Decât să mă uit la televizor sau nu știu unde, eu cânt o priceasnă. Cu Dumnezeu, că Dumnezeu ne ajută în toate alea."

GALERIE FOTO

 

09.22.2017
Festivalul Văii Gurghiului 2017: sărbătoarea cântecului, a jocului și tradițiilor de pe Vale
Festivalul Văii Gurghiului 2017: sărbătoarea cântecului, a jocului și tradițiilor de pe Vale
"Scopul festivalului este promovarea bogăției etnografice a Văii Gurghiului, a tradițiilor, obiceiurilor, a costumelor populare, a mâncărurilor din locurile noastre și am vrut ca lucrul acesta să se vadă și mai mult în acestă ediție față de cele anterioare", a promis Neluțu Gliga, directorul Festivalului Văii Gurghiului, pentru evenimentul din acest an. Și s-a ținut de cuvânt!

Pe lângă invitații și programul de pe scena mare, Festivalul Văii Gurghiului a însemnat readucerea la viață a tradițiilor, evidențierea a tot ceea ce înseamnă patrimoniul etnografic al zonei: de la gustoasa și variata mâncare tradițională, la meșteșuguri, costume populare, tradiții, cântece, dansuri. Un exemplu în acest sens l-au dat inclusiv primarii și oficialii îmbrăcați haine tradiționale. La ceremonia de deschidere, pe lângă primarii comunelor din Asociația Comunităților Văii Gurghiului au mai participat: prefectul județului Mureș, Lucian Goga, vicepreședinții consiliului județean, Alexandru Câmpeanu și Ovidiu Dancu, senatorii Cristian Chirteș și Horea Soporan, deputații Dinu Socotar și Marius Pașcan, primarul municipiului Sighișoara - Ovidiu Mălăncrăvean, Luduș - Cristian Moldovan, Voivodeni - Vasile Boier, Lunca - Teodor Vultur, Grebeniș - Gojman Ștefan, Beica de Jos - Maria Moldovan, Band - Radu Mircea, Iclănzel - Ciprian Sand, fostul deputat Vasile Gliga. "Țin să mulțumesc tuturor celor care au oferit de fiecare dată sprijin pentru realizarea acestui festival. Sper că acest sprijin va dăinui și peste mulți ani, sper să ne revedem în număr atât de mare și peste 40 de ani", a spus, cu această ocazie, Neluțu Gliga.

Un moment special în cadrul festivalului a avut loc sâmbăta după amiaza, când am avut ocazia să admirăm frumoase dansuri tradiționale din Letonia și Ungaria. Delegațiile din Kandava (Letonia) și Nagycenk (Ungaria), venite în Ibănești în cadrul întâlnirii de tineret a Cartei Europene a Comunităților Rurale, au dorit să evolueze pe scena mică a festivalului, iar finalul programului lor a fost un csárdás, dansat în comun de Kandava, Nagycenk și Ibănești, îndelung aplaudat pe public.

La nunta tradițională de pe Valea Gurghiului, reeditată duminică după-amiază, au participat toate comunitățile de pe vale. Alaiul a început la casa Solovăstru (casa mirelui), a mers la casele Hodac și Gurghiu, de unde au fost luați nașii, apoi la casa Ibănești, de unde venea mireasa și s-a îndreptat spre biserică. După cununie, afară s-a încins jocul tradițional, cu stegar - o mare de oameni în costume populare, de toate vârstele, care se unduia în ritmul muzicii. În satul alegoric de pe platoul Fâncel s-a jucat cu suflet, așa cum se întâmpla pe vremuri, și chiuiturile și muzica de nuntă răsunau pe toată valea.

La finalul momentului, lui Neluțu Gliga aproape că i-au dat lacrimile. Din casa Ibănești, pitită într-un colț, lângă scenă, inimoasa Nicoleta Gliga avea și ea ochii umezi. A urmărit jocul de sus, de pe scena mică, cu sufletul la gură. La început, cu teamă, ca să nu fie greșeli și să iasă totul bine, dar apoi magia momentului a cuprins-o și pe ea. Și cum altfel?! Platoul de la Fâncel era invadat de entuziasm și bucurie, iar lucrul acesta a fost simțit de fiecare dintre cei prezenți - copii și bătrâni, localnici și străini, politicieni, parlamentari, reprezentanți ai administrației locale și județene. 

Neluțu și Nicoleta Gliga

Nunta tradițională de pe Valea Gurghiului

 

08.29.2017
La vâltoare
La vâltoare
 "Povestea pănurii", Povestea piuei", "Povestea vâltorii", "Spălatul țesăturilor în vâltoare" sunt cele patru momente principale ale evenimentului "La vâltoare", care a prilejuit punerea în scenă a obiceiurilor legate de vâltoare.

Toate acestea au fost înregistrate pentru a fi păstrate în arhiva Centrului Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș (C. J. C. T. E. A.)

Programul, gândit de Dorina Farcaș, director Cămine Culturale Ibănești, și susținut de Grupul Folcloric Ibășteana, a început la muzeul din Ibănești și a continuat în gospodăria lui Dumitru Suceava - care are în curte moară, vâltoare, piuă pe care intenținează să le păstreze și, în viitorul apropiat, să înceapă lucrări de reparații și restaurare. 

S-au depănat amintiri și s-au spus povești din trecut, s-a cântat, s-a lucrat și voia bună i-a însoțit mereu pe cei prezenți!

07.24.2017