Știința din spatele naturii

Știința din spatele naturii
FOTO: Priveliște din Ibănești


Te bucuri de priveliștile pe care ți le scoate în cale, tragi cu nesaț în piept aerul puternic ozonificat, te relaxezi în plimbări pe dealuri și prin păduri. Sunt lucruri firești, absolut normale, pentru că ai norocul să trăiești înconjurat de natură.

Și chiar suntem norocoși! Scoția are ca obiectiv național ca toate orașele cu peste 2.000 de locuitori să aibă acces la minimum 20 ha de spațiu verde la 500 m de casă! În marile aglomerații urbane, se fac planuri peste planuri pentru crearea de spații verzi, iar studiile derulate de neurologi arată că putem vorbi despre o veritabilă putere vindecătoare a naturii. Iar noi trăim în mijlocul naturii!

Prin observație și experimente, aceștia au ajuns la concluzia că natura influențează în mod pozitiv creativitatea, activitatea creierului, că o plimbare în natură îmbunătățește randamentul, au observat că oamenii care trăiesc în apropierea unui spațiu verde suferă mai rar de boli.

În editorialul publicat în ediția de ianuarie 2016 a revistei National Geographic, redactorul șef, Cătălin Gruia, vorbește depre natura vindecătoare și despre o alegere personală, care are legătură cu Ibăneștiul.

"Stresul cotidian ne omoară. Puțin câte puțin în fiecare zi, ca picătura chinezească. Antidotul e natura. Am simțit asta ani la rând, dar fără să am curajul să trec la fapte. Până în decembrie 2014, când ne-am mutat la țară, în satul Ibănești din județul Mureș într-o căsuță veche pe deal, înconjurată de fânețe. Sigur că mi-a fost frică să nu rămân pe dinafară sau c-o să înot împotriva curentului. Însă azi mi se pare nu doar că am ales bine, ci că am făcut un lucru de bun simț.

Vindecarea vine din natură, nu de la doctor – credea Paracelsus, în secolul al XVI-lea. Contemplarea unor scene naturale remarcabile întărește sănătatea și vigoarea – scria în 1865 peisagistul Frederick Law OlmstedBeethoven îmbrățișa copaci, Einstein se plimba prin grădină ca să poată gândi. Ca să nu mai zic de Emerson, Thoreau sau John Muir… Atâția oameni celebri sau necunoscuți și-au găsit liniștea și crea-tivitatea în natură.

Puterea vindecătoare a naturii poate fi probată azi științific grație progreselor din neurologie. Testele demonstreză că o plimbare în natură provoacă schimbări fiziologice măsurabile. „Nivelul hormonilor de stres, ritmul respirator, ritmul cardiac și cantitatea de transpirație sugerează faptul că dozele mici de natură ne calmează și ne sporesc randamentul“ – spune jurnalista Florence Williams în reportajul Natura Vindecătoare din ediția de ianuarie 2016 a National Geographic. Neuropsihologul David Strayer a invitat-o pe Florence la o excursie de trei zile în cadrul unui experiment ce viza colectarea de date pentru a proba ceea ce el numește „efectul de trei zile“. Cercetările lui Strayer arată că subiecții au rezultate cu 50% mai bune la problemele cu rezolvare creativă după trei zile în sălbăticie. Creierul e o mașinărie fenomenală, care însă obosește repede în condiții de suprasolicitare. Și viața în societatea modernă presupune adesea să faci zece lucruri dintr-odată. Când lași să se odihnească circuitele pentru atenție imediată dai timp izvorului să se reumple. După numai trei zile, ființa ți se recalibrează și crește implicit capacitatea de procesare a creierului.

Liisa Tyrväinen, de la Institutul Finlandez pentru Resurse Naturale, recomandă o doză minimă de natură de cinci ore lunar pentru îmbunătățirea stării de spirit. Mai multe studii din UE care examinează efectele spațiului verde asupra sănătății publice au concluzii seducătoare. Un exemplu: oamenii care locuiesc la mai puțin de 1 km de un spațiu verde suferă mai rar de boli, încât Scoția și-a propus ca obiectiv național ca toate orașele cu peste 2.000 de locuitori să aibă acces la minimum 20 ha de spațiu verde la 500 m de casă. În Coreea de Sud, unde munca și stresul sunt o a doua religie, există deja trei păduri vindecătoare oficiale; alte 34 vor fi finalizate până la anul.

Sunt convins că, sub pojghița câtorva secole de civilizație, chemarea sălbăticiei e înscrisă în ADN-ul nostru. Și în curând, de voie-de nevoie, va trebui să-i dăm ascultare. Eu i-am dat când m-am mutat în Ibănești".